Deşi ultimele declaraţii ale condu­cerii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) susţineau că poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor vor începe să fie emise la sfârşitul lunii martie, Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) spune că termenul optimist de intrare în vigoare a obligativităţii de asigurare este 1 iulie 2010, iar cel pesimist - la anul.

O simplă incursiune la sfârşit de săptămână prin hipermarketurile bucureştene ne arată că mărfurile se scumpesc agresiv. Şi asta când ar trebui să se ieftinească, pentru că românii mănâncă din import, iar leul se apreciază puternic. Din păcate, degeaba se întăreşte mo­neda naţională dacă pe piaţă există un exces semnificativ de bani, care permite comercianţilor să-şi maximizeze profiturile până la nivelul la care îl vor absorbi. Doar guvernatorul BNR se face că nu vede asta şi ia atitudine împotriva „ghicelii“ inflaţiei ca sport naţional.

În contextul înmulţirii restanţierilor la bănci sau alţi furnizori de produse şi servicii, Parlamentul discută un proiect de lege a falimentului personal cu scopul de a proteja datornicii de executarea silită, oferindu-le o perioadă de graţie de câţiva ani pentru a-şi rambursa împrumuturile. Bancherii contestă unele prevederi ale legii, care le-ar putea crea pierderi şi i-ar determina pe clienţi să nu mai ramburseze în întregime datoriile.

Companiile care au acordat în ultimii cinci ani dividende au atras atenţia investitorilor, mai ales că au determinat un flux de numerar într-o perioadă în care a predominat lipsa lichidităţilor. Plecând de la politica de dividend din anii precedenţi şi rezultatele financiare pentru acest an, atractive sunt companiile de stat, SIF-urile, precum şi unele companii de la categoria a II-a cu o politică stabilă de distribuire a unei cote importante din profitul net pentru acţionari.

Ieftinirea apartamentelor noi din România este mai mult praf în ochi dacă e să aruncăm o privire peste graniţă. Astfel, în ţări precum Ungaria sau Spania, unde mulţi dintre marii dezvoltatori activi şi în România sunt prezenţi, oferta e mult mai bine adaptată puterii de cumpărare a solicitanţilor de locuinţe.
Strategia locală de vânzări a multor dezvoltatori imobi­liari străini diferă mult de cea pe care o practică în alte ţări. România este una dintre ţările din regiune în care mii de apartamente noi au rămas nevândute. În plus, perspectiva pe termen scurt a acestor vânzări e nesigură.

Fostul ministru al finanţelor a primit o ofertă “de nerefuzat” pentru acţiunile pe care le deţinea la Direct Factor IFN, firmă specializată exclusiv pe activitatea clasică de factoring. Daniel Dăianu a vândut recent pachetul de 5,5% din firma cu un capital de aproape un milion de lei a fostului său partener din firma Investica Asset Management, Mircea-Iulian Rusu. În acţionariatul firmei Direct Factor IFN se regăsesc acum familia Verestoy - senatorul UDMR şi fiul său deţinând împreună 68,4% -, Dudas Szillard (26%) şi Mircea-Iulian Rusu, care deţine şi funcţia de director general

Conducătorii auto români care suferă daune în urma unor accidente rutiere pentru care nu sunt responsabili pot şi acum să aleagă între a solicita despăgubiri pe propria poliţă de asigurare Casco sau pe RCA-ul şoferului vinovat. Însă, dacă optează pentru prima variantă, riscă majorarea primei Casco pentru anul următor, iar asiguratorii Casco nu agreează această soluţie, întrucât nu-şi pot recupera de la compania care a emis poliţa RCA a vinovatului decât o parte din cheltuieli. Şi asta cu destule dificultăţi.

Noi reglementări în domeniul măr­ci­lor şi indicaţiilor geografice se află pe ordinea de zi a Camerei Depu­ta­ţi­lor cu propunere de adoptare. Mo­di­ficările se referă la lărgirea ariei de cuprindere a semnelor şi, mai nou, a semnalelor care pot constitui marcă. Pe de altă parte, motivele de refuz al înregistrării sunt mai nume­roase. De asemenea, apar etape noi în procedura de înregistrare a mărci­lor, me­nite să înlăture conflictele ul­terioa­re. Un ultim capitol care se adaugă legii se referă la recunoaş­te­rea şi înregistrarea mărcilor comunitare.

José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE ar putea interzice CDS-uri fără activ suport, însă analiştii afirmă că măsura va avea efecte neglijabile atât timp cât nu e îmbrăţişată şi de SUA.
Bancherii şi investitorii fi­nanciari sunt departe de a fi nişte îngeri printre muritori. Dar reputaţia acestora de personaje negative, lacome, ci­ni­ce şi calculate, care nu ezită să pro­fite de pe urma problemelor omului de rând sau ale societăţii, cultivată cu predilecţie de Hollywood şi în­cetăţenită în imaginaţia publicului, se sprijină pe premise la fel de false. În momentul de faţă, acest stereotip este exploatat de câţiva influenţi li­deri europeni şi transformat în vâr­ful de lance al unei campanii dema­go­­gice care încearcă să facă din in­vestitorii financiari - proverbialii spe­culanţi! - ţapii ispăşitori pentru ires­ponsabilitatea fiscală a guvernului grec, care pune în pericol însăşi existenţa Uniunii Monetare Europene.

Programul „Rabla“ este departe de a fi perfect şi asta o demonstrează surprinderea manifestată de Guvern în momentul în care s-au epuizat vou­che­rele şi măsurile disperate pe care acesta vrea să le ia. Propu­nerea de limitare a valabilităţii tichetelor va­lori­ce la numai 3 luni este aproape inutilă, singurul efect fiind preţul cu care aceste hârtii se vor tranzacţiona. Până atunci, ofertele dealerilor cu­mulate cu prima de casare au co­borât preţurile la valori incredibile.

Cei mai mari producători de tehnologie, de la Sony şi Panasonic până la Samsung şi LG, pariază anul acesta pe tehnologia de divertisment 3D, care are un succes fără precedent în cinematografe, dar despre care specialiştii spun că va avea un şi mai mare succes în sufrageria utilizatorilor.

Dezvoltarea platformelor de conţinut online şi creşterea spectaculoasă a reţelelor sociale generează noi cerinţe în privinţa serviciilor de monitorizare a informaţiei pe diferite medii. Acestea încearcă să acopere nu numai nevoile departamentelor de PR ale companiilor, ci şi pe ale celor de strategie, vânzări şi chiar resurse umane. Deşi marketerii şi-ar dori mai multe informaţii legate de reţelele sociale, există nişte limite privind viaţa privată, care nu pot fi încălcate de agenţiile de monitorizare.

România şi Cehia vor fi primele ţări în care piaţa de lux va ieşi din criză în următorul interval, anunţă CPP-Management Consultants, în avanpremiera primului mare eveniment consacrat luxului din acest an. În Bulgaria, nu există încă semne clare de revenire, însă perspectiva nu are nici motive să fie sumbră. Polonia, neafectată de criza financiară, îşi accelerează ritmul de creştere a pieţei de produse şi servicii premium şi superpremium, după ani întregi în care părea că luxul şi polonezii sunt o incongruenţă conceptuală. Cea mai grea situaţie este întregistrată în Ungaria şi Ucraina, unde piaţa de lux continuă să se scadă, fără posibilitatea de a-şi reveni înainte de 2011, iar cele mai promiţătoare semne vin din Serbia, unde vânzările de lux îşi vor continua creşterea.