Activitatea SC American European Marketing & Enterprises SA (AEM&E SA) , companie fantomă prezentată în exclusivitate de Săptămâna financiară cu mai bine de un an în urmă, a constituit tema centrală a unor articole publicate în ultimele zile de presă. Ziarisţii au întors pe toate părţile subiectul încercând să-l «vândă» cât mai bine.

Sunt miliardarii noştri mai zgârciţi ca ai lor? Sau presa şi comentatorii mai superficiali? Un întreg proces de intenţie a fost declanşat împotriva bogătanilor români care refuză să preia exemplul colegilor lor americani, şi să doneze în scopuri caritabile jumătate din avere, argumentând că n-au încredere nici în administratorii publici ai acţiunilor caritabile, nici în cei privaţi. Şi ca să fim cinstiţi, de ce ar avea? În plus, o analiză a sistemului de impozitare din Statele Unite ale Americii arată că scopul acţiunii lui Warren Buffett, Bill Gates, Michael Bloomberg nu este atât unul caritabil, cât unul de optimizare fiscală. Iar faptul că preferă să facă acte caritabile în loc să plătească impozite arată neîncrederea lor în administratorii americani ai banilor publici

Istoria problemelor actuale ale sistemului public de pensii din România începe şi se termină cu Nicolae Ceauşescu. În 1966, acesta a emis celebrul său decret prin care avortul a fost interzis, pentru a stopa artificial declinul natural al ratei fertilităţii populaţiei din România. Ceauşescu urmărea să  îngroaşe rândurile clasei muncitoare, constructoare a socialismului, dar şi finanţa­toare a bugetului de asigurări sociale, respectiv a pensionari­lor. Problema este că ingineria social-demografică aberantă a regimului ceauşist va lovi România ca un bumerang în jurul anului 2030, când mili­oane de „decreţei” vor ieşi concomitent la pensie şi vor arunca în aer un sistem deja falimentar, ţinut în viaţă artificial, pe datorie. Până atunci însă, e bine de văzut cum guvernele perindate la putere din 1990 încoace nu au făcut decât să agraveze problema pensiilor.

Negocierea unei dobânzi mai mici sau refinanţarea creditului la aceeaşi bancă sau la alta, cu o ofertă mai bună, reprezintă alternative la care pot apela cei care plătesc în prezent rate prea mari. Noua legislaţie obligă băncile să elimine comisioanele de rambursare anticipată a împrumuturilor şi să schimbe formula de calcul al dobânzii cu una transparentă, ceea ce va permite clienţilor să renunţe mai uşor la vechile credite şi să le aleagă pe cele cu dobânzi mai mici. Mulţi rămân însă prizonierii ratelor mari, din cauza prăbuşirii valorii ipotecilor şi a scăderii veniturilor.

Băncile, cazinourile sau magazinele de mobilă lasă locul dezvoltării unor afaceri care, înainte de criză, nu le puteau concura la plata chiriei. În prezent, cea mai dinami­că extindere la stradă aparţine, în funcţie de zone, magazinelor de cartier, restaurantelor, cafenelelor sau caselor de amanet. Tot aici putem să amintim reapariţia autoservirilor cu mâncare ieftină.
Printre beneficiile actualei crize merită amintită diversificarea ofertei din retailul stradal. Profiturile din ur­mă cu doi-trei ani sunt cu totul altfel distribuite pe diferite tipuri de afa­ceri în prezent. Drept urmare, cei care aveau putere financiară mai mare înainte şi puteau alege locul pe care să-l închirieze nu mai sunt acum în „pole position”.

La Şcoala de Vară „Bu­cha­rest Summer Uni­versity 2010”, des­fă­şura­tă în pe­rioada 8-22 au­gust, s-a realizat o prezentare a siste-mului bancar românesc extrem de in­­te­re­santă pentru cei 55 de participanţi din 25 de ţări. Lucre­ţia Popescu, re­pre­zentant al Băncii Naţio­na­le a Româ­niei (BNR), le-a vorbit stu­den­ţilor de­spre A­cor­dul Basel I, trecerea la Ba­sel II, despre cei trei piloni ai A­cor­dului Ba­sel II şi de­spre rolul BNR. Un alt vorbi­tor din par­tea băncii cen­tra­le, Cris­tian Bichi, le-a explicat tine­ri­lor ce în­seam­nă ris­cul siste­mic, su­pra­ve­ghe­rea mi­cro şi macropru­den­ţială, cum a ges­tionat Uniunea Eu­ro­­pea­nă criza financiară şi ce îşi propu­ne Exe­cu­tivul de la Bru­xelles referitor la noua ar­hitectură pentru su­pra­ve­ghe­rea bancară. Şcoala in­ter­na­ţio­nală de vară a Aca­de­miei de Studii Econo­mice, a­fla­tă la cea de-a şasea edi­­ţie, este organizată prin in­ter­me­diul Se­na­­tului Stu­den­­ţesc, în parte­neriat cu Fun­daţia Dan Voiculescu pentru Dez­vol­ta­rea Ro­mâniei, cu men­toratul Fa­cultăţii de Ci­ber­netică, Sta­tis­tică şi In­for­matică Econo­mică şi al Fun­daţiei EURISC.
Pe parcursul celor două săptă­mâni, participanţii au studiat în ca-drul temei generale „Risc şi securitate în lumea globală” subiecte din cele mai diverse domenii: politică şi securitate naţio­nală şi internaţională, do­me­niul militar, social, energe­tic, do­me­niul alimentar şi al mediului, do­meniul infor­ma­tic, precum şi cel eco­no­mic. Cursurile au fost susţi­nu­te de profesori şi specia­lişti români şi străini. Sco­pul programului este acela de a crea un mediu de interacţiu­ne în­tre stu­denţii din toate colţurile lumii, uniţi de pasiunea pentru domeniul economic, şi specialiştii din me­diul academic şi al afacerilor.
Studenţii, masteranzii şi docto­ranzii din mediul universitar româ­nesc, european şi cel extracomunitar au îm­binat utilul cu plăcutul timp de două săptămâni, în urma cărora au obţinut cinci punc­te credit transfera­bile inter­naţional.

Firmele de stat continuă să ofere salarii medii cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro lu­nar, în anumite ca­zuri, iar rectifica­rea bugetelor acestor companii a fost doar o măsură de „aco­pe­ri­re” a cabinetului Boc în faţa celorlalte ca­te­gorii sociale, care au pierdut un sfert din venituri prin adoptarea legii de reducere a cheltuielilor bu­getare. Mai mult decât atât, buge­tele rectificate ale firmelor din subordinea ministerelor arată foarte clar că Guvernul nu in­tenţionează nici să concedieze perso­nalul excedentar din aceste unităţi.

La nivelul lunii iunie a acestui an, sistemul bancar atrăgea depozite în lei de la populaţie la dobânzi medii situate între 6 şi 7,22% pe an şi, în schimb, împrumuta Ministerul Fi­nan­ţelor Publice, tot în lei, la ran­da­­mente medii de sub 7%. În oc­tombrie 2008, băncile cereau statului dobânzi între 10,6 şi 12% pentru a-i cumpăra obligaţiunile şi plăteau persoanelor fizice dobânzi medii la depozite de valori relativ similare.
Valoarea deţinerilor de ti­tluri de stat ale băncilor co­merciale din România a urcat, în mai puţin de doi ani, de aproape şase ori, de la 7 mili­arde de lei în octombrie 2008 la 40,4 miliarde de lei în iunie 2010, se arată în raportul de stabilitate financiară pe 2010, elaborat de BNR.

Achiziţiile publice sunt o sur­să tot mai căutată de agen­ţii economici privaţi în contextul crizei econo­mi­ce. Răspunzând nevoii luării unor măsuri urgente în acest sector, Guvernul a adoptat la 30 iunie 2010 Ordonanţa de Urgenţă nr. 76/2010, prin care modifică şi completează Or­donanţa de Urgenţă 34/2006 pri­vind atribuirea contractelor de achi­ziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contrac­telor de concesiune de servicii.

Din motive lesne de înţeles - evitarea, cu orice preţ, chiar cu cel al sacrificării bunăstării generaţiilor viitoare, a falimentului sistemului de pensii publice -, statul român preferă ca România să fie o ţară de salariaţi. În timp ce guvernul român ameninţă cu reconsiderarea oricărei activităţi drept dependente şi asimilarea veniturilor din aceasta cu veniturile salariale, „Wall Street Journal” anunţă sfârşitul managementului birocratic al marilor corporaţii, bazat pe subordonare administrativă şi salarială şi pe planificare centrală.

Cine s-ar fi gândit, în urmă cu zece ani, că un segment dedicat prin excelenţă tinerilor cu mai puţini bani ori femeilor dornice de independenţă urbană - vorbim aici despre segmentul supermini - va deveni extrem de populat de mărcile premium? Audi A1 este ultimul sosit, dar, cu siguranţă, nu cel din urmă.

Deşi în prima jumătate a anului pia­­ţa locală de telefoane mobile s-a redus cu aproximativ 15% în vo­lum, la 1,4 milioane de termina­le, segmentul reprezentat de smart­­phone-uri (telefoane inteli­gen­te - cu funcţii avansate ase­mă­nătoare unui PC) a avut o creşte­re semnificativă, de peste 50%, spun specialiştii, citând un studiu GfK.

Incepând din aceasta toamna, in fiecare vineri de la ora 23:05, Victor Ciutacu va realiza emisiunea “Vorbe Grele", la Antena 3. “Ma bucur ca ma alatur, de data asta si cu acte, echipei unde cred ca mi-am castigat locul. Proiectul jurnalistic si uman "Vorbe grele" este - si nu spun cuvinte mari - partea cea mai luminoasa a evolutiei mele profesionale, iar faptul ca emisiunea se muta pe Antena 3 este unul dintre putinele mele motive de fericire de care am avut parte in ultima perioada. E normal sa vrei sa evoluezi, e firesc sa vrei sa arati ce poti in cel mai performant mediu posibil”, a declarat Victor Ciutacu, realizatorul emisiunii.

De aproape trei ani, China este principalul motor de creştere pentru piaţa luxului. Aşa cum se spunea pe vremuri că „dacă nu eşti pe Internet, nu exişti”, aşa se poate spune astăzi că nu ai şanse să treci cu bine de criză, ca producător de lux, dacă nu vinzi în China.
După prima jumătate a lui 2010, a devenit evident faptul că nivelul consu­mului în China reprezintă o sabie cu două tăişuri şi că ceea ce este azi la modă în Europa nu trebuie să fie şi în China. Ba, mai mult, ce e la modă azi în China poate să dis­pară mâine fără urmă. Până una-alta, chinezii consumă atât de mult lux încât au început să aibă un cu­vânt greu de spus în recuperarea economică a Germaniei, iar în zone precum piaţa auto şi hotelărie, Chi­na pare de neoprit.