În contextul izbucnirii pandemiei, toate statele au înregistrat deficite bugetare majore, explicate prin: creșterea cheltuielilor medicale, reducerea sau amânarea plății unor taxe, reducerea activității economice care a determinat diminuarea taxelor colectate la buget, creșterea cheltuielilor publice pentru atenuarea efectelor recesiunii (ajutoare de șomaj, ajutoare de stat pentru companii ș.a.).
Prin urmare, datoria publică a crescut în toate țările față de nivelul dinainte de pandemie, indiferent dacă acestea au fost guvernate de stânga sau de dreapta. În anumite state, creșterea deficitului și a datoriei a fost impresionantă, de exemplu în SUA sau în Marea Britanie, care au înregistrat deficite bugetare de 15% din PIB, nemaiîntâlnite pe timp de pace. Dar să lăsăm deoparte aceste cazuri excepționale și să ne uităm la ce s-a întâmplat în țările europene, atât la cele din apropierea noastră, cât și la cele occidentale sau din flancul sudic al Europei. Dacă statistica ne arată ceva, atunci ne arată că România s-a numărat printre țările care și-a crescut relativ puțin datoria publică (raportată la PIB) în timpul pandemiei.
Cu alte cuvinte, ținând cont de contextul global, România s-a îndatorat relativ puțin în pandemie. Problema este alta: spre deosebire de restul țărilor, care și-au redus semnificativ deficitul bugetar după încheierea pandemiei (adică începând cu anul 2022) sau care chiar au început să înregistreze excedente, România nu a făcut asta. Grecia și Portugalia și-au redus masiv ponderea datoriei publice în PIB. Polonia nu a reușit să facă acest lucru, dar, după cum știm, Polonia a început să cheltuiască masiv pe înarmare.
Spre deosebire, România, care anul trecut nici măcar nu și-a respectat angajamentul de a cheltui 2% din PIB pentru armată, continuă să se îndatoreze din motive ce țin de politica demagogică internă: creșterea angajărilor în sectorul bugetar, lipsa oricăror restructurări în țara cu cel mai mare număr de companii de stat din UE, creșterea din pix a pensiilor etc. În rezumat, nu Dreapta a îndatorat România sau, cel puțin, nu a făcut-o așa cum s-a întâmplat în restul Europei și al lumii.
Stânga este cea care deraiază de la media globală, Stânga este cea care, în mod normal, ar fi trebuit să bifeze scăderea datoriei publice în PIB, dar care face tocmai invers, anume crește îndatorarea țării. Paradoxal, această deviere de la practica celorlalte țări are loc pe fondul creșterii repetate a poverii fiscale și în contextul celui mai mare plan de ajutor extern de care a beneficiat România în istorie. Deși a mărit taxele în 2022 și în 2023 și în ciuda asistenței externe formidabile primită de la Bruxelles, Stânga care guvernează la București este incapabilă să realizeze reducerea ponderii datoriei în PIB – o contraperformanță istorică.
Întregul articol poate fi citit aici: https://lnkd.in/d6y_A4Qk
