Sectoarele economice din România care au scăzut cu mai mult de 50% în ultimul deceniu

0
603

Potrivit unei analize realizate de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România – AAFBR, sectorul economic din România cu cea mai mare scădere a veniturilor, în ultimul deceniu, de 70%, ajungând la 149 de milioane de lei, este cel al holdingurilor.

Acest sector este urmat de cel de lucrări de demolare a construcţiilor şi de cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi, cu o scădere a veniturilor fiecare de câte 68%, la finele anului trecut faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local), până la 348 de milioane de lei, respectiv de 131 de milioane de lei, se subliniază în analiza realizată de Guda, care este şi Service Director al Coface România.

Analiza, publicată pe blogul lui Iancu Guda, evaluează evoluţia veniturilor companiilor active în România pentru 612 sectoare de activitate din CAEN. Pentru a filtra sectoarele reprezentative, preşedintele AAFBR le-a luat în considerare doar pe cele care au cel puţin 100 de companii active şi care înregistrează venituri consolidate de cel puţin 100 de milioane de lei şi le-a eliminat pe cele cu deviaţii extreme (creşteri sau scăderi semnificative), deviaţii care au fost cauzate de ieşirea sau înmatricularea unor companii importante.

Locul 4 l-a în acest top este ocupat de sectorul activităţi de editare a ziarelor (-66%), care şi-a redus veniturile până la 347 de milioane de lei, conform analizei citate. În urma acestuia s-au clasat cu câte o scădere a veniturilor per sector de 59%, activităţile de editare a revistelor şi periodicelor şi activităţile fotografice, coborând la 302 milioane de lei, respectiv 168 de milioane de lei.

Pe următoarele locuri în topul reducerii veniturilor, ca dinamică, s-au clasat, în această ordine, următoarele sectoare, potrivit analizei făcute de preşedintele AAFBR:

*fabricarea betonului (-46%, la aproape 1,34 miliarde de lei),

*lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor (-43%, la aproape 8,8 miliarde de lei),

*comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse (-41%, la 330 de milioane de lei)

*activităţile de arhitectură (-39%, la 1,21 miliarde de lei).

Deşi sectorul construcţiilor de clădiri rezidenţiale înregistrează o creştere semnificativă în ultima perioadă, activităţile conexe construcţiilor în general raportează venituri inferioare comparativ cu anul 2008 (înainte de impactul crizei financiare), respectiv: lucrări de demolare a construcţiilor (-68%), fabricarea betonului (-46%), lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor (-43%) şi activităţi de arhitectură (-39%)”, observă Iancu Guda.

În plus, în ceea ce priveşte sectoarele cu venituri în scădere în ultimul deceniu, preşedintele AAFBR a remarcat că extinderea marilor supermarketuri şi lanţuri internaţionale de retail a lovit în comerţul cu amănuntul tradiţional (prin standuri, chioşcuri sau pieţele clasice), iar „cultivarea de pomi fructiferi (venituri cu scădere de 68% în ultimul deceniu) a fost afectată negativ de creşterea importurilor de fructe crescute în mod accelerat pentru maximizarea profiturilor”.

În contextul dezvoltării segmentului online şi vitezei foarte bune de acces la internet, sectoare precum editarea ziarelor (-66%), revistelor şi periodicelor (-59%) şi activităţi fotografice (-59%) înregistrează scăderi semnificative ale veniturilor în ultimul deceniu”, mai susţine Guda.

La celălalt pol, repararea echipamentelor de comunicaţii este sectorul economic cu cea mai mare creştere, în ultimul deceniu, de 1.197%, până la o cifră de afaceri de 371 de milioane de lei, confom analizei realizate de preşedintele AAFBR. Acest sector este urmat de sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal), cu un ritm de creştere a veniturilor în anul 2017 faţă de 2008 de 1.001%, până la 2,73 miliarde de lei.

Pe locul 3 în topul creşterilor sunt activităţile de asistenţă spitalicească (+818%), care au ajuns la venituri de până la 1 miliard de lei, la finele anului trecut, urmate de comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (+721%), până la 4,4 miliarde de lei, şi de activităţi ale centrelor de fitness (+699%), până la 144 de milioane de lei. Locurile următoare, ca ritm de creştere, sunt ocupate, în această ordine, de: call-centere (+657% – 1,9 miliarde de lei), comerţ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaţii (+452% – 9,5 miliarde de lei), fabricarea altor echipamente electrice (+426% – 4,5 miliarde de lei), activităţi ale portalurilor web (+348% – 245 milioane de lei) şi activităţi de asistenţă stomatologică (+348% – 1,28 miliarde de lei).

Pe de o parte, întreruperea activităţii unor companii importante poate cauza scăderea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deşi firmele rămase raportează venituri în creştere (efectul de supravieţuire a fost eliminat). Pe de altă parte, înmatricularea unor companii mari (multinaţionale) care înregistrează venituri semnificative din primul an poate determina creşterea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deşi restul firmelor active raportează venituri în scădere (efectul de regenerare a fost eliminat)”, mai scrie Iancu Guda.

Preşedintele AAFBR a subliniat că destul de multe companii se concentrează doar asupra creşterii veniturilor, chiar şi astăzi, iar, în realitatea din mediul de afaceri românesc, a observant că sunt „îngrijorător de mulţi manageri care îşi propun creşterea cotei de piaţă, fără să cuantifice cu atenţie riscurile implicate de această strategie”.

Acestea din urmă pot varia de la: acurateţea estimărilor cu privire la evoluţia veniturilor (nu se lucrează pe scenarii de stres); finanţarea agresivă a investiţiilor necesare (prin contractarea datoriilor pe termen scurt şi finanţarea unor proiecte de investiţii pe termen lung); creşterea necontrolată a cheltuielilor (bugetele de venituri şi cheltuieli nu sunt respectate); estimarea superficială a fluxului de numerar (nu există scenarii de stres asupra fluctuaţiei costului de finanţare, neîncasării creanţelor sau fluctuaţiei veniturilor); creşterea cheltuielilor fixe şi, implicit, a rigidităţii companiei.

Într-adevar, este important pentru o companie să reuşească să-şi crească în mod constant veniturile şi să se dezvolte prin inovaţie şi produse noi, dar nu cu orice cost! (…) Creşterea veniturilor este benefică doar dacă este însoţită de evoluţia asemănătoare a profiturilor şi a numerarului obţinut la sfârşitul anului”, punctează Iancu Guda.

Foto: Pixabay

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here