Cum protejeaza “businessuri” preferatii SRI – AMICOM – cazul Transelectrica de unde incaseaza 1,5 milioane euro si Generalii ex SRI Florian Coldea si Dumnbrava
Coldea și Dumbravă, doi pensionari SRI, prinși cu ocaua mică. În privința lui Florian Coldea, în urmă cu ani de zile, EVZ a dezvăluit biografia sa secretă.Marți am auzit cum Anca Alexandrescu era catalogată ca fiind o nenorocită, un cancer, de către Dumbravă. Aceste înregistrări făcute de omul de afaceri Cătălin Hideg au dezvăluit cum se plătesc sentințe favorabile. Ieri a mai venit o bombă.
Aseară, într-un dialog incisiv cu realizatoarea Realitatea Plus, Anca Alexandrescu, omul de afaceri Cătălin Hideg a detaliat această situație înfricoșătoare. A povestit cum a fost solicitat să plătească suma de 600.000 de euro plus TVA. Cui? Generalilor SRI (r) Florian Coldea și Dumitru Dumbravă.
De ce plătea aproape un milion de euro? Pentru a fi scăpat de o pedeapsă grea într-un dosar penal. Acest caz, ce implică sume de bani considerabile și potențiale ilegalități, deschide o fereastră spre o lume a șantajului și corupției, care amenință integritatea sistemului de justiție.
Coldea + Dumbravă – Prețul Intervenției = Optimizarea Sentinței
Conform lui Hideg, i s-a cerut inițial suma de 600.000 de euro, care, cu TVA, ar fi ajuns la 720.000 de euro. Aceasta era “taxa” pentru ceea ce a fost vag descris ca “optimizarea” dosarului său. Adică o sentință cât mai mică pentru fapte considerate grave.
Optimizarea, în limbajul cifrat al lui Coldea și Dumbravă, era un eufemism pentru obținerea unei sentințe favorabile într-un proces ce a stat în impas doi ani.
Nu este clar care ar fi fost mecanismele concrete de funcționare ale acestei “optimizări”, deoarece Hideg insistă că nu au fost furnizate detalii tehnice.
A.A.; De ce v-au cerut 600. 000 de euro Dumbravă si Coldea?
C.H.: Plus TVA…
A.A.: Cum adică? V-au zis că vor banii în cont.
C.H: Și atunci, pe acte, am aflat că la suma asta se pune si TVA, erau 720 de mii. Trebuia să le dau ca să mă scape de acest dosar.
A.A.: Cum? Să intervină la judecători? Sau așa lasă să se înțeleagă?
C.H.: Din moment ce “optimizarea” (obținerea unei sentințe favorabile – N.R.) pe care mi-o ofereau era …. nu știu ce înseamnă, intrebați-i pe dânșii. Nu am intrat în date tehnice, au spus că optimizează dosarul ca să ajungem la…
Avocatul Trăilă, piesă-cheie în angrenaj
Mai departe, Hideg descrie cum a fost sfătuit să lucreze exclusiv cu avocatul Doru Trăilă. Sugerându-i-se că acesta ar avea conexiuni care ar putea influența cursul procesului. Întrebat dacă se confruntă cu un grup mafiot și amenințări, Hideg evită o confirmare directă. Dar menționează că “mai sunt surprize de văzut”. Indicând tactici de intimidare care ar putea fi folosite chiar și împotriva celor încarcerați.
Hideg relatează o situație alarmantă în care DNA ar investiga calitatea mărfii vândute de firma sa. Sugerând că acest lucru ar putea constitui un act de intimidare a clienților săi. Cu toate acestea, Hideg neagă că a fost amenințat cu moartea, dar confirmă că i s-a spus că i-ar putea “exploda o bombă în față”.
C.H.: Mai sunt surprize de văzut, chiar șocante. (…) Erau șantajați și în pușcărie să nu vorbească, au pârghii, să te pună in camera cu infractori la intimidare. Să aibă teroare in camera. Au stat si 12 16 in camera. Am prieteni în pușcărie au venit aproape nebuni.
A.A.: Un jurnalist a relatat că ați fi fost chiar amenințat cu moartea.
C.H.: Nu, e exagerare, nu s-a intâmplat așa ceva, e drept că mi s-a spus că o să-mi explodeze o bombă in fata. Vreau să delimitez, aceste persoane de SRI. Nu au legături cu SRI, ei sunt niște pensionari. Nu am vrut sa se creeze idea ca atacam instituția. Vreau sa întăresc faptul ca vreau sa se delimiteze SRI. Au lucrat aici, dar au făcut-o de rușine. Se știa de mult, dar justiția e numai pentru unii.
În ciuda acestei retorici periculoase, el își afirmă încrederea în DNA și în sistemul de justiție. Exprimându-și speranța că investigațiile vor aduce în fața justiției comportamentul celor care l-au abordat.
Limitele Integrității
Într-un apel la discernământ, Hideg cere ca acele persoane implicate să fie văzute separat de instituțiile pe care le-au servit. Subliniind că acțiunile lor nu reflectă în mod necesar politicile sau valorile SRI. El încheie subliniind că această situație nu este unică. Potrivit lui Hideg, există mulți alții care au experimentat asemenea abuzuri.
Acest caz, încă în desfășurare, oferă o perspectivă tulburătoare asupra nevoii imperioasă de reformă și transparență în sectorul public și cel juridic. Este un test semnificativ pentru instituțiile naționale în lupta lor pentru eradicarea corupției și instaurarea unei adevărate stat de drept.
Interviul poate fi urmărit integral pe Realitatea Plus.
Cine este AMICOM:
Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal / Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare / Lista lungă de nereguli dintr-un raport al Curții de Conturi
Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi obținut în exclusivitate de către Economedia. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.
- Economedia a mai scris anterior, în exclusivitate, despre primele de Crăciun de peste 1,5 milioane de lei acordate de Transelectrica, dar și despre faptul că România pierde milioane de euro din cauză că Transelectrica plătește despăgubiri pe bandă rulantă după concedierea ilegală a unor șefi ai companiei.
Acum, Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica.
Prime și adaosuri salariale nejustificate
Astfel, Curtea de Conturi arată că Transelectrica a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.
De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.
Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.
De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.
Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.
Indemnizații majorate peste nivelul prevăzut de lege
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.
Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.
Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.
Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.
Epopeea șefilor dați afară ilegal care câștigă în instanță
În septembrie 2020, Transelectrica a ales un consiliu de supraveghere pe 4 ani, conform principiilor legii guvernanței corporative.
Membrii Consiliului de Supraveghere numiți în 28 septembrie 2020:
- Adrian Goicea
- Luiza Popescu
- Jean-Valentin Comănescu
- Oleg Burlacu
- Mircea Cristian Staicu
- Mihaela Popescu
- Ciprian Constantin Dumitru
Ulterior, în decembrie 2020, compania și-a ales și un directorat, tot pe 4 ani, format din:
- Cătălin Niţu, preşedinte
- Andreea Mihaela Miu, membru
- Marius Viorel Stanciu, membru
- Corneliu Bogdan Marcu, membru
- Ovidiu Anghel, membru
Însă pe 22 iunie 2021, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a decis, în calitate de acționar majoritar al Transelectrica, schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere. Astfel, cei șapte membri care aveau mandate de patru ani au fost revocați și înlocuiți de membri provizorii, cu mandate de 4 luni, valabile doar până la data de 22 octombrie 2021.
Ulterior, pe 23 iunie 2021, noul Consiliul de Supraveghere a revocat și membrii Directoratului, care de asemenea aveau mandat întreg pe patru ani, și i-a înlocuit tot cu interimari.
Deciziile au fost luate în timpul Guvernului condus de liberalul Florin Cîțu, cei demiși de la Transelectrica fiind aleși în timpul premierului liberal al lui Ludovic Orban, între cei doi fiind un conflict.
Ulterior, toți cei șapte foști membri ai Consiliului de Supraveghere din Transelectrica au acționat compania în judecată și au solicitat ca aceasta să le plătească drepturile salariale pentru întreg mandatul pe care nu au apucat să îl termine, plus penalități, iar unii dintre ei chiar au câștigat.
Curtea de Conturi arată că Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foștii șefi concediați ilegal.
„CNTEE Transelectrica SA, în perioada 2020-2022, pentru neplata unor bonusuri de performanță – remunerații valorificare OAVT (Opțiuni pe Acțiuni Virtuale Transelectrica) prevăzute în contractele de mandat încheiate între membrii Directorat/Consiliu de supraveghere, urmare unor decizii civile definitive, pe lângă sumele datorate conform contractelor de mandat (21.522.372,71 lei), a plătit dobânzi legale penalizatoare în sumă de; 8.061.863,54 lei, actualizări ale sumelor cu IPC în sumă de 1.762.546 lei, cheltuieli de executare silită, în sumă de 187.079,06 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 642.198.16 lei”, arată raportul Curții de Conturi.
Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.
Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese.
„CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.
Probleme cu angajările
Curtea de Conturi atrage atenția și față de problemele cu angajările pe care le are Transelectrica.
De exemplu, instituția spune că recrutarea angajaților nu a îndeplinit în totalitate condițiile stabilite prin norme și reglementări. Mai precis, nu au existat haremuri de corectare în cazul concursurilor care presupun lucrări scrise, și au lipsit semnăturile și notele acordate individual de către fiecare membru al comisiei, pe fiecare lucrare în parte. A lipsit transparența în evaluarea candidaților în cazul utilizării interviului ca metodă de selecție, neexistând nicio dovadă a modului de desfășurare a interviului.
Compania nu a respectat condițiile de studii și experiență, în cazul unui nou angajat.
„Urmare procedurii de selecție (probă scrisă și interviu), a fost declarat admis și angajat un candidat care a absolvit Universitatea „Ovidius” din Constanța – Facultatea de fizică, chimie, electronică și tehnologia petrolului, având titlu de inginer în domeniul Inginerie electronică și telecomunicații, specializarea electronică aplicată (cu Licența la Universitatea Politehnică București-lnginerie electronică și telecomunicații) și care avea experiență ca lucrător comercial, agent servicii client, respectiv operator suport tehnic”, arată raportul Curții de Conturi.
De asemenea, Transelectrica a numit temporar în funcții de conducere persoane angajate/detașate prin preluarea temporară a atribuțiilor și responsabilităților funcțiilor respective, fără a fi îndeplinite cerințele din fișa postului (ex. pentru funcția de inspector șef audit public intern nu au fost respectate cerințele privind certificările/autorizările precum și cele privind experiența profesională).
Compania a mai acceptat ocuparea pe perioadă nedeterminată a unui post prin trecerea unui salariat de pe un post cu durată determinată pe un post cu durată nedeterminată, modificarea duratei contractului individual de muncă, fără organizarea unui concurs/examen, mai arată raportul.
Probleme cu unele investiții
Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:
- Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.
- Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.
- Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
- Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.
