Serviciile medicale din România sunt la un nivel de calitate minimal de 63,39%, raportat la standardul acceptat în domeniu de minimum 80%

0
714

Într-un studiu realizat de „Asociaţia din grijă pentru Client” se arată că nivelul de calitate minimal al serviciilor medicale este cauzat de lipsa de comunicare empatică cu pacientul şi a profesionalismului medicilor din cabinetele de planificare familială

Potrivit studiului, în şapte dintre cabinetele de planificare familială afiliate spitalelor de stat din Bucureşti, de la niciun cabinet evaluat, pacientul nu a avut percepţia că recomandările oferite de medic vin ca urmare a unei viziuni detaliate asupra stării de sănătate şi nevoilor sale.

„71% dintre medici nu au considerat necesar să recomande vreo investigaţie înainte de a prescrie anticoncepţionale, ceea ce înseamnă că au ignorat aspecte de tipul ‘persoana este sau nu fumătoare’, ‘are probleme gastrice severe’ etc. Doar un medic (14,28%) a recomandat pacientului un set de analize înainte de a-i prescrie un anumit tip de anticoncepţionale, iar un altul o ecografie mamară în urma acţiunii de palpare a sânilor”, a precizat Meseşan.

Studiul mai relevă că 28% dintre medicii evaluaţi au menţionat şi metode alternative de protecţie, iar unul din şapte a explicat clar care sunt limitările anticoncepţionalelor.

„Pentru un pacient, siguranţa celui mai bun tratament este primordială. Felul în care se comunică aspectele medicale, dar şi empatia completează aşteptările sale. Nu aş vrea să intrăm într-o polemică legată de posibile reacţii adverse, dar consider că, în calitate de pacienţi, avem dreptul la investigaţii amănunţite, prin care medicul se asigură că tratamentul este unul corect, adică adaptat nevoilor şi stării noastre de sănătate”, a menţionat preşedintele asociaţiei.

În ceea ce priveşte timpul de aşteptare, acesta variază de la 10-15 minute până la peste două ore, după ora programată. Într-un cabinet de planificare familială nu s-a putut face niciun consult, medicul fiind în concediu, mai arată studiul.

Studiul mai evidenţiază faptul că au existat şi situaţii în care experienţa a fost pozitivă, pacientul sub acoperire catalogând medicul drept „empatic şi dedicat”, pentru că doctorul i-a oferit date de contact pentru a clarifica eventuale nelămuriri, dar şi-a exprimat şi bucuria nedisimulată că a venit la cabinet.

„La polul opus, dintre situaţiile neplăcute, menţionăm o atitudine ironică a personalului medical. În momentul în care tânăra pacientă de 22 de ani a solicitat metode de contracepţie, angajaţii au început să râdă în hohote. Într-unul dintre cabinetele de planificare familială, medicul fuma, cabinetul semăna cu o debara, iar aparatul de control ginecologic stătea împachetat într-o cutie, notează pacientul sub acoperire”, a precizat Meseşan.

În context, Cristian Sas, reprezentantul Asociaţiei „Colegiul Pacienţilor”, a spus că piaţa serviciilor medicale – şi în principal cele oferite de sistemul public – are în principal două probleme majore, ce ţin de relaţia medic-pacient, respectiv: reticenţa medicilor în practicarea actului medical bazat pe dovezi, pe mijloacele moderne de investigare (mai puţin de 10% dintre medicii de familie au un ecograf în cabinetul lor şi mai puţini din aceştia ştiu să-l folosească cu adevărat) şi, de asemenea, pe zona de comunicare cu pacientul, ei nu sunt obligaţi să parcurgă nicio curriculă, motiv pentru care relaţia medic-pacient este „de multe ori dezastruoasă”.

„Sunt convins că sunt extreme şi că nu toţi medicii sunt aşa, dar faptul că ei există, creează o imagine proastă asupra întregului corp medical şi primii care ar trebui să se sesizeze şi să ia atitudine ar trebui să fie Colegiul Medicilor”, a afirmat Sas.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ