Procurorul Teodor Niță: „Plouă cu cancere deasupra oamenilor. Vine Apocalipsa!”

1
185

România și românii sunt în pericol. Suntem într-un moment de cumpănă, iar ce facem acum va stabili cum va arăta țara peste 20 de ani: vom fi, la propriu, o pubelă de gunoi sau vom avea șansa la o viață cât de cât normală și curată.

Țara este invadată, de mai multă vreme, de mii de tone de deșeuri periculoase, care sunt arse și ale căror substanțe periculoase se întorc pe sol. De parcă nu ar exista ziua de mâine, tăiem păduri, aruncăm dejecții de animale în Dunăre, infestăm pânza freatică.

Nu e un tabloul dintr-un film apocaliptic, cei este nu fenomen care are loc și pe care o parte din autorități se străduie din răsputeri să-l oprească.

Despre toate acestea a vorbit procurorul Teodor Niță, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în emisiunea Realitatea locală, la Dobrogea TV, moderată de jurnalistul Cristian Hagi.

Spusele sale nu mai au nevoie de niciun comentariu. Vă invităm să citiți mai jos o parte din declarații.

„În condițiile în care România nu are o legislație adaptată și un set de instituții corect concepute să facă față acestui fenomen, noi suntem în fața unei catastrofe de mediu.

Mie nu știu cât de mult îmi poate păsa personal, pentru că oricând pot ieși în pensie, potrivit regulilor profesiei mele, cu o pensie mai mult decât decentă, și pot trăi liniștit aici sau în altă parte a Europei, fără nicio durere de cap. Pensia de magistrat, după o viață de muncă, este mai mult decât în regulă. Dar faptul că sunt conștient că pot face ceva mă face să stau în funcție. Îmi place ceea ce fac și consider că este ceva ce trebuie să fac, pentru că mă gândesc cu spaimă – și nu este deloc hiperbolizat – ce se va întâmpla peste 20 de ani. Ce las copiilor, nepoților mei, familiei mele, pentru că să trăiască într-o pubelă de gunoi nu este deloc o hiperbolă. Este o realitate foarte concretă, foarte actuală, și mi-e teamă să nu fie reacția tardivă. Suntem undeva la ceasul 12 și bate gongul.

Fenomenul de poluare este masiv și este pe mai multe planuri.

Unul dintre ele este depozitarea deșeurilor. În țările care au abordat acest fenomen cu seriozitate există economie circulară, foarte multă reciclare, foarte puțină depozitare. Se depozitează foarte puțin, 10-15%, și nu în depozite de genul celor care au apărut la noi ca ciupercile după ploaie, precum Glina sau Costinești sau alte nenorociri ecologice. Românul nu a fost educat de ce pericol înseamnă această poluare prin deșeuri. E cumplit. La noi, cam 90-95% se depozitează, în gropi care în mare lor majoritate sunt neconforme, de aceea România este în infrigement. Pericolul de poluare vine de la ce emit nenorocirile alea în aer, pentru că noi nu colectăm selectiv.

Emisiile industriale sunt controlate, aș spune dacă nu sunt într-o emisiune, în glumă. Noi nu știm ce se emite în apă, în aer, cu ce se infestează solul. De ce? Ca să știm, trebuie ca cineva să măsoare. Ca să măsoare, trebuie să ai cu ce. În România sunt 0 laboratoare de analiză la nivel național. Este unul pe la Agenția de Mediu, dar este neautorizat. Să facem un exercițiu de imaginație: trimit doi comisari de la Garda de Mediu să facă control la o fabrică de ciment. Cu ce măsoară? Noi trimitem samurai la luptă cu bricege de desfăcut conserve, împotriva unor care trag cu tunul și cu mitraliere Gatling. Nu au laboratoare, nici mobile, nici fixe. De câte ori ar fi nevoie să apelăm la servicii de analiză probatorie, apelăm pe la diferiți privați. Dumnezeu știe care, cine, ce acționariat, în umbră sau la vedere, au acei operatori privați. Pe mine nu mă miră că toate analizele de aer ies în regulă pe la fabrici de ciment.

Când eram copil era o chestiune spus mai în glumă, mai în serios: „Proștii cred, comuniștii verifică”. Haideți să mergeți în apropiere, la o fabrică de ciment, să vedeți că în jurul ei este ars tot, e apocalipsă. Păi de ce Dumnezeu e ars tot? Vă spun eu: pentru că se ard tot felul de prostii, fumul iese fierbinte în atmosferă, pentru că e tehnologie veche, doar nu vă imaginați că cineva a venit să investească în tehnologii de răcire a fumului. Fumul iese fierbinte în atmosferă, se recombină și plouă cu dioxină și furan și cu cancere peste oameni. Sunt creșteri exponențiale ale numărului de cancere din zonele respective. Apoi ar trebui să fie filtre. Filtrele costă. Ca să lei ai, le arăți, dai bine, dar nu le folosești. Duceți-vă la fabrici de ciment prin mijlocul țării, dar undeva după ora 22.00. Dar luați-vă și masca cu dumneavoastră. Nu puteți respira.

Nu are Garda de Mediu nici personal, nici laborator, nici oameni instruiți. Asta e o problemă. O a doua problemă, punctul: în școlile juridice nu se face dreptul mediului, decât punctul, la nivel de glumă, când apare cineva și spune ce frumos e la mare, să nu aruncăm hârtiile pe plajă. Sigur, are importanța ei.

Am avut situații în care cineva voia să ardă în cuptoarele fabricilor de ciment 2.000 de vapoare pline cu gunoi. 2.000 este o cifră foarte exacte. 2.000 de vapoare erau trecute în contract. Au venit la noi. Au venit frumos împachetate, pentru că și dracul e frumos. Dacă desface balotul și îl bagă la ars, într-un sfert de oră, dacă ai intervenit, nu mai vezi nimic. Am desfăcut: cutii de bere, pamperși, material menajer. Ce ciment fac eu din materiale menajere? Acestea nu ridică temperatura. Dacă nu ridică temperatura, și cimentul are calitatea pe care o are, în raport cu pâinea, lipia. Unii fac pâine, alții fac lipie. Punem, și după două ploi rămânem fără ciment sau ne cad podurile. Aceasta e una din consecințe, pe lângă sănătatea populației.

Garda de Mediu Constanța are nevoie de cel puțin dublul personalului pentru a fi cât de cât eficientă. Nu mai vorbesc de instructaj, de salarizarea acestora. Au printre cele mai mici salarii, dacă nu cele mai mici din țară, pe grila de funcționari publici. Prin opoziție cu cei de la garda aceasta care se zice forestieră, care are cele mai mari salarii de pe grilele la nivel național. Aparțin de același minister.

Cele 2.000 de vapoare le-am dat înapoi cu ajutorul unor comisari de mediu devotați. Ne-am străduit, în lipsa laboratoarelor și a unei legislații foarte proaste. De ce? La o interpretare restrictivă a regulilor de procedură, trebuia să descarc tot vaporul, să îl omogenizez, să-l mărunțesc și apoi să spun că procente sunt din fiecare tip de deșeuri.

Am propus soluții, pentru că discuțiile despre probleme nasc probleme, discuțiile despre soluții nasc soluții. Soluții există. Printr-o modificare legislativă prin care eu să fiu abilitat să iau probe reprezentative din 3 – 5 zone, apoi sarcina probei să se returneze pe operatorul economic prins în culpă, adică cel care vine cu vaporul.

Altă cauză: vin deșeurile la noi… Este incredibil, vă spun. După ce vă imaginați un coșmar de deșeuri, ca să înțelegeți câte vin în România, închideți ochii, înmulțiți cu 10 și o să vă apropiați. La noi, prețul de depozitare e ridicol: 17 – 25 de euro. Acolo e 500 de lire. Am fost la fiecare ministru al mediului, în ultimii 8 ani, să le propun chestii de genul: „Doamna ministru, dacă ardeți gunoiul ca produs energetic (noi nu mai avem gunoi în România, dar îl importăm ca să îl ardem, asta e) accizați-l, ca pe petrol! De ce accizez motorina și deșeurile nu? Nu poate fi un produs cu statut juridic bivalent. Ori e produs energetic și-l accizez, pentru că îl arzi și faci turtă de ciment, ori e gunoi și atunci nu-l primești.

Vine aderarea la Schengen. Mai devreme sau mai târziu vom ajunge și noi acolo. S-a terminat joaca. Începe Apocalipsa. Până acum a fost încălzire. Principiul de funcționare a Uniunii Europene este libera circulație a mărfurilor, persoanelor și serviciilor. Dacă ești în spațiul Schengen, nu ai nicio formă de control asupra a ce intră în țară, pentru că e liberă circulație. Îți vin containere împachetate frumos, ca pomul de Crăciun și, dacă nu ai puncte de trecere vamale scanate, cu lucrători dedicați… Acum, pe vest, lucrătorii Gărzii de Mediu sunt în genunchi. Fac ore suplimentare. După lege, nu li se plătesc orele suplimentare, cică li se dau libere. Păi nu mai ai oameni. Pe lângă faptul că nu ai logistică. Păi poate să lupte un agente de mediu cu briceagul împotriva la un monstru economic multimiliardar? Are suficiente instrumente legale Garda de Mediu? Nu. Sunt recomandări ale Consiliului Europei care spune să acordăm competențe unor lucrători de mediu de tip poliție judiciară pe investigarea infracțiunilor de mediu. Nu s-a întâmplat nimic.

Dacă vezi un iceberg, vezi 5%. Restul de 95% e dedesubt. Cam așa e și cu deșeurile.

Poluarea nu se rezumă la acestea. De pildă, și la emisiile din apă. Un operator economic de lângă Măcin, de pe malul stâng al Dunării, făcuse o conductă pirat de vreo doi kilometri. Dejecțiile de la 50.000 de porci ajungeau direct în Dunăre. Am făcut un calcul: cam trei cisterne mari pe zi le vărsa în Dunăre. Ani de zile. L-am trimis în judecată. Alături e un alt combinat, deținut de o altă entitate economică. M-am apropiat. Nici nu mi-am dat seama că acolo e combinat de 100.000 de porci. Nu mirosea. Iar pe ăsta – era iarnă – l-am simțit de la doi kilometri. L-am prins că se întâmplă ceva pentru că, de când Dumnezeu a făcut lumea, a făcut zăpada să fie albă. Era zăpada maro.

Vin organele de control și spun că totul e în regulă. Nicio pădure nu se poate tăia fără coada de la topor.

Înainte aveam dreptul de la lege pentru repunere în situația anterioară. Acum nu mai pot lua măsuri de ecologizare. Nu am instituție juridică care să-mi permită să ecologizez zona. Codul de procedură penală prevede că te poți duce la judecător, dar nu ai cum, pentru că sunt în anchetă, nu pot lua măsuri.

Dacă tai un copac, legea rămână spune că plătești pentru copacul ăla, la metrul cub de lemn. E o prostie! În alte țări, plătești și pentru gărgărițele și păsările care și-au pierdut cuibul, și pentru lupul care nu mai are unde să mănânce oaia furată.

Noi avem o dispoziție legală care încurajează poluarea apei. Nu e glumă. Inspecția Apelor este un organ de control care este în subordinea Autorității Naționale a Apelor. Adică eu sunt în subordinea celui pe care îl controlez, în loc să fiu în subordinea Ministerului Mediului, independent față de ANAR? În dispozițiile legale e o chestiune românească, pentru că lucrurile pot fi făcut în 3 feluri: bine, rău și românește. La noi, legea noastră e făcută românește. Au acele penalități, interpretate ca fiind o formă prin care agentul economic prins că poluează dă niște bani la bugetul ANAR. Dar nu-l sistezi, nu-l sancționezi. Dă niște bani. E un fel de mită pe față. De aceea, amenzile nu sunt aplicate, pentru că amenzile pleacă la bugetul statului. Penalitățile, la bugetul ANAR. Organul de control de în subordinea ANAR. Oare ce credeți că face organul de control când îl vede pe unul că poluează apele? Îi dă penalități.

Gunoiul rămâne 2.000 de ani, iar consecințele sunt catastrofale.

Eram cu soția la Băile Felix și am făcut o excursie în Budapesta. Ianoș, șoferul – viteză, tutun, arunc hârtii pe geam. Când am ajuns la graniță, l-am întrebat: de ce în România viteză, gunoi, iar dincolo disciplină și cuminte. „Pentru că aici sunt niște amenzi”, a spus.

Și dacă îi aplici o amendă? N-o plătești că nu vrei și gata, nu poți să-i faci nimic. A exista o modificare constituțională, prin anii 2000, era premier Năstase. Toată lumea a aplaudat o modificare în acel referendum, că singura privare de libertate nu poate fi decât de natură penală. Până atunci, dacă nu plăteai o amendă, se transforma în închisoare. Cine o transforma? Judecătorul. Dar dacă s-ar insera în Codul Penal român infracțiunea de neplată a amenzilor administrative, pe principiul abandonului de familie… În 2002 am făcut un calcul. La Primăria Medgidia, procentul de încasare a amenzilor era de 96%. Acum este 24%.

Poate vreun parlamentar , între două pauze de semn, se trezește să facă o propunere legislativă. Îi stau la dispoziție. Sunt soluții la orice. Vă dau un exemplu concret. Mă doare despădurirea. N-am nimic cu cei care exportă, pentru că ei folosesc legea, așa cum e ea. Am învățat de la austrieci. La începutul anilor 20, Austria era rasă. Până acum 3-4 ani, pentru a se exploata masa lemnoasă, trebuia aviz de la Agenția de Mediu. În urma unor demersuri, Ministerul Mediului a schimbat legea, în sensul în care nu mai trebuie aviz de mediu. Romsilva își dă singură autorizație. Cum poți să rezolvi? Prevezi o dispoziție legală în care spui, ca la austrieci, că cine e operatorul autorizat să taie trebuie să planteze de 10 ori mai mulți copaci decât taie. Dacă nu plantezi, îți iau un fond de replantare la dispoziția Romsilva, cu dispoziție legală expresă ca acești bani să fie folosiți dacă el nu replantează. Dacă eu, șef Romsilva, nu fac, devine infracțiune de deturnare de fonduri, de abuz în serviciu și, sub sancțiune penală, trebuie să îți accesez banii. Să vedeți că în 10 ani de zile începe reîmpădurirea.

Știți care este asemănarea între politicieni și porumbei? Înainte de alegeri îți mănâncă din palmă și după alegeri fac pe tine. O discuție cu porumbeii de Constanța voi avea, prin intermediul asociației (n.r. Asociația Spot Waste). Nu am văzut nimic să miște. Când porumbeii vor vrea, le stau la dispoziție cu expertiză. Ideile sunt simple, pentru că ideile simple funcționează.

E obiceiul în România ca funcționarii să facă inaplicabile legile perfect legal. Am o lege care spune punctual că se face asta. Legile se pun în aplicare prin normele de aplicare, pe care le emite Guvernul.”

Emisiunea poate fi urmărită aici:

1 COMENTARIU

  1. Ca intotdeauna asteptam UE sa ne faca niste legi, ca doar noi suntem cei mai prosti din curtea scolii. Sau poate de aia ne ne-au facut pana acuma ?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here