PNRR s-ar putea să reprezinte un punct de…

0
118
PNRR s-ar putea să reprezinte un punct de inflexiune în istoria economică a României. Peste ani, privind retrospectiv, vom afirma „Uite, din acest moment s-au schimbat lucrurile!”, la fel cum astăzi spunem că abia din momentul intrării în UE economia României a accelerat; până atunci, în anii 90 pierdusem un deceniu în balta reformelor “graduale”, întârziate, promise dar nefăcute. Până la urmă România a făcut reforme, fiindcă aceasta era condiția aderării la UE.
Și azi avem mare nevoie de reforma administrației, a statului. Tot ce ține “de stat” reprezintă terenul fertil pe care cresc risipa, corupția, incompetența, lenea, pupincurismul, clientelismul, arivismul etc. Această deșertăciune a sectorului public este plătită de fiecare cetățean, fie prin taxe, fie prin calitatea scăzută a serviciilor publice; generațiile viitoare vor plăti și ele, cu dobândă cu tot.
România s-a angajat să întreprindă ample reforme, reforme care vin la pachet cu fondurile pe care statul român le va accesa de la UE. Una dintre ele este reforma companiilor de stat. Statul are circa 800 de companii, cel mai mare număr din Europa. PNRR ar putea reprezenta levierul cu care aceste companii să fie mișcate în direcția unei performanțe mai bune. Aceasta se poate realiza prin reorganizarea, privatizarea și creșterea calității managementului.
Din ce am observat, rezervele de eficiență existente în aceste companii, ca de altfel în întreaga administrație publică, sunt ample. Se pot economisi bani din foarte multe locuri, dacă îți pasă și dacă nu te lași înfrânt de inerția și de opoziția “sistemului”. Bunăoară, iată un indiciu despre cât de mari sunt aceste rezerve de eficiență, în compania pe care o cunosc bine, Fondul Român de Contragarantare.
Prevederi bugetare 2021 în raport cu prevederile bugetare pentru anul 2020:
– cheltuieli cu materiale consumabile: -38%
– cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar: -49%
– cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile: -25%
– cheltuieli privind chiria: -21%
– prime de asigurare: -31%
– cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate: -96%
– cheltuieli de deplasare, detaşare, transfer: -41%
– cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii: -63%
– cheltuieli privind întreţinerea şi funcţionarea tehnicii de calcul: -44%
– cheltuieli cu pregătirea profesională: -50%
– Cheltuieli de natură salarială (au reprezentat în 2020 jumătate din cheltuielile operaționale totale): -9%
Acesta este un exemplu. Cum spuneam, statul are 800 de companii, poate mai există și alte exemple.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here