ODA multinaționalelor, cântată FORȚAT și de FISC. Ce LOVITURĂ a primit ANAF fiindcă nu a vrut să „învețe” versurile

0
2329

Reporter Sfin: În interviurile precedente am semnalat diverse probleme financiare, „tricks” made by „smart” and „bigcompanies ca să NU se supună jurisdicției fiscale românești.

La întrebarea cine ar putea să verifice aceste aspecte, de multe ori răspunsul a fost ANAF.

De asemenea, când v-am întrebat dacă aceste cazuri sunt descoperite și mai apoi sancționate de ANAF, răspunsul dvs. a fost, citez, „asemenea cazuri sunt puține, spre DELOC.”

Dar iată că și în puținele cazuri în care ANAF găsește pârghiile necesare în legislația noastră precară, lipsită de transparență, incompletă în cele mai multe cazuri, ce lasă loc de interpretări și mai ales, lasă loc celor „big” să își croiască propria cale – nici atunci se pare că NU este SUFICIENT pentru ca legea românească să se IMPUNĂ.

Dr. Kristine Bago: Adevărat.

Iar în acest sens, următorul exemplu este reprezentativ pentru această practică:

În anul 2016, ANAF a declanşat o inspecţie fiscală la Munax SRL, o companie care vinde utilaje agricole şi a cărei companie-mamă este firma Axial KFT din Ungaria.

În urma controlului, inspectorii fiscali au acuzat firma că, printr-o serie de tranzacţii cu firma mamă din Ungaria, aceasta şi-ar fi externalizat profitul, plătind astfel impozite mai mici în România.

Prin urmare, inspectorii fiscali au obligat compania să achite impozite suplimentare în valoare de 562.000 de lei, majorări de întârziere în valoare de aproape 82.000 de lei, penalităţi în valoare de 51.000 de lei şi alte majorări, ajungându-se la o sumă totală de plată de 700.000 de lei.

Reporter Sfin: Bănuiesc că este vorba despre dosarul prețurilor de transfer, precum ne-ați explicat și cu alte ocazii.

Dr. Kristine Bago: Corect, și as dori să ne reamintim ce înseamnă acest concept și ce reprezintă acest dosar al prețurilor de transfer.

Un antreprenor / grup de companii care deține mai multe companii, poate manipula prețurile la care acestea tranzacționează între ele bunuri/servicii, influențând astfel nivelul impozitului pe profit/venit plătit de fiecare companie în parte.

Concret, în cazurile în care una dintre companii înregistrează pierderi, este microîntreprindere, este înregistrată în afara granițelor României sau este în procedură de insolvență, se pot diminua/amâna la plată impozitele datorate de una din companii la bugetul de stat.

Astfel, autoritățile fiscale din România au dreptul de a verifica dacă prețurile la care tranzacționează între ele companiile controlate de aceeași persoană sunt în conformitate cu prevederile legale. Mai exact, dacă prețurile aplicate în cadrul tranzactiilor dintre companii aflate sub control comun sunt reglementate în aceeași manieră în care s-ar fi stabilit dacă aceleași tranzacții s-ar fi desfășurat cu părți independente.

Documentul prin care autoritățile fiscale pot verifica dacă prețurile au fost manipulate poartă denumirea de „dosarul prețurilor de transfer”, conținutul acestuia fiind reglementat de Anexa 3 la Ordinul privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer Romanian Tax Authority Order 442/2016.

La acesta se adaugă:

  • Legea privind Codul Fiscal – Law 227/2015;
  • Legea privind Codul de procedură fiscală – Law 207/2015;
  • Ordinul pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a persoanelor impozabile, în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale pentru servicii electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, precum şi pentru declararea taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 314 şi art. 315 din Codul fiscal, în situaţia în care România este stat membru de înregistrare – Romanian Tax Authority Order 3737/2015;
  • Ordinul pentru aprobarea procedurii privind emiterea şi modificarea acordului de preţ în avans, precum şi conţinutul cererii de emitere şi modificare a acordului de preţ în avans  – Romanian Tax Authority Order 3735/2015;
  • Ordinul privind aprobarea modelului și conținutului formularului „Raportul pentru fiecare țară în parte”  – Romanian Tax Authority Order 3049/2017.

Toate reglementările privind prețurile de transfer din Europa provin din și reflectă parțial sau în întregime Ghidul privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale, astfel cum sunt stabilite de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Scopul acestor orientări este de a stabili și explica principiile prețurilor de transfer așa cum le înțeleg statele membre OCDE, fiind ghidul european în acest sens, de unde s-a inspirat și legea românească, deși România nu este un stat membru OECD.

Multinaționalele, definite aici în sensul de companii-mamă, au, majoritatea, headquarter-ele în UE și își vând produsele/serviciile în România sub formă de tranzacții intracomunitare, adică „exportă direct” către țara noastră, fără a trece printr-un sediu permanent și fără a ajunge în România la un preț de transfer (=cost de producție+adaos), de unde să poată fi vândute mai departe la prețul de piață către principalele lanțuri sau distribuitori locali.

Iar acest lucru înseamnă că diferența dintre prețul de piață și prețul de transfer, care teoretic ar trebui să fie impozitată în România, se pierde, afectându-ne și pe noi, ca cetățeni, în mod direct, luând în considerare modul de funcționare a aparatului fiscal din România.

Reporter Sfin: Ce include mai exact acest dosar al prețurilor de transfer?

Dr. Kristine Bago: Cuprinde informații despre grup și entitate, analiza funcțională și analiza economică a tranzacțiilor intercompany (denumite în termeni specifici), adică a celor realizate între companiile care fac parte din același grup.

Reporter Sfin: Când există obligația întocmirii unui astfel de dosar al prețurilor de transfer?

Dr. Kristine Bago: Obligația de întocmire a dosarului prețurilor de transfer se declanșează la depășirea anumitor praguri anuale de semnificație în ceea ce privește tranzacțiile intercompany sau la solicitarea expresă a lui ANAF.

Pentru o entitate nou-înființată (care nu este un mare contribuabil conform normelor locale) / o companie mijlocie, pragurile sunt următoarele:

  • 50.000 EUR – servicii primite sau oferite companiilor din grup;
  • 50.000 EUR – dobânzi primite sau plătite companiilor din grup;
  • 100.000 EUR – achiziții/vânzări de bunuri către companiile din grup.

Reporter Sfin: Care este impactul dacă dosarul prețurilor de transfer NU este întocmit în România? Sau dacă este întocmit incorect, pot fi efectuate ajustări ale prețurilor de transfer expuse?

Dr. Kristine Bago: Da, și având în vedere mediul agresiv de audit/control fiscal din România, ajustările prețurilor de transfer sunt foarte frecvente, în cazurile în care NU au fost respectate reglementările legale privind prețurile de transfer.

Se vor aplica amenzi (între 2.900 EUR – 5.000 EUR) dacă entitatea NU a întocmit un dosar al prețurilor de transfer.

În cazul în care prețurile de transfer expuse în dosar sunt considerate neconforme cu realitatea economică și financiară a companiei care l-a întocmit, pot fi stabilite ajustări, impozit pe profit/venit suplimentar, dar și penalități, cu majorările aferente.

Și mai important, dubla impozitare va apărea ca urmare a faptului că aceeași sumă va fi impozitată atât în ​​România, cât și în jurisdicția străină.

Reporter Sfin: Care sunt cele mai comune motive care declanșează un audit/control vizavi de dosarul prețurilor de transfer în România?

Dr. Kristine Bago: Înregistrarea de pierderi contabile în ultimii 5 ani, întârzierile în depunerea declarațiilor fiscale sau marjele de profit sub marjele medii raportate de alte companii cu același cod CAEN sunt cele mai frecvente motive care vor aduce echipa de control fiscal de la ANAF la ușa unei companii.

Reporter Sfin: Revenind la cazul expus, compania Munax SRL (care deține puncte de lucru în 12 orașe din țară ) a achitat sumele impuse de ANAF, dar în acelaşi timp a contestat deciziile de impunere ale acestuia şi raportul fiscal în instanţă.

Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Timiş, unde compania care a dat în judecată Fiscul a obţinut câştig de cauză, judecătorii obligând ANAF să restituie sumele achitate de Munax SRL.

„Se constată că organul fiscal a ajustat în mod nelegal costurile cu mărfurile achiziţionate de la societatea Axial, prin schimbarea metodei de stabilire a preţurilor de transfer, ceea ce a determinat ajustarea profitului impozabil aferent anilor 2012-2014.

În urma ajustărilor efectuate de organele de control, marjele de profit se situează sub mediana aleasă de inspecţia fiscală.

De asemenea, impactul ajustărilor efectuate de organele fiscale asupra profitabilităţii societăţii este acela de a diminua valoarea de achiziţie a bunurilor achiziţionate de la partea afiliată Axial”, se arată în decizia Tribunalului care a dat câştig de cauză companiei.

Dr. Kristine Bago: Da, acesta este adevărul, care ascunde, însă, o realitate cruntă:

Începe să se simtă efectul disoluției autorității publice și a politizării administrației cu impostori.

Atenție, ANAF n-a pierdut pentru că nu avea dreptate!

Orice economist, specialist fiscal, auditor financiar, care a citit Codul Fiscal, înțelege că cei de la MUNAX SRL, exact asta au făcut: au diminuat obligațiile fiscale, externalizând profitul către societatea-mamă (parte afiliată), speculând carențele legislative din România și lipsa de reacție a juriștilor din ANAF.

Dacă ne uităm la cifrele raportate de MUNAX SRL în ultimii 5 ani, vedem că din punct de vedere al rezultatului financiar, compania înregistrează pierderi de milioane de LEI, deși din punct de vedere al turnover-uluiCifrei de Afaceri, aceștia sunt lideri de piață pe segmentul lor de activitate în România.

Iar acesta este primul aspect care poate conduce la o oarecare suspiciune asupra corectitudinii acestor date privind rezultatele financiare, dar si a posibilitatii de manipulare a acestora prin intermediul preturilor de transfer – un vehicul des utilizat in acest sens: de minimizare a rezultatului financiar, pentru a nu plati taxe in jurisdictia aferenta.

Probabil ca si acest aspect, a cantarit mult in decizia celor de la ANAF privind decizia de verificare a acestei companii, dar si a dosarului de preturi de transfer aferent.

De asemenea, cum am specificat mai sus, pierderile insemnate, consecutive, pe parcursul ultimilor 5 ani de raportare financiare, (precum este si cazul lui MUNAX SRL)  va duce cu siguranta la un control inopinat de la ANAF.

Revenind, ANAF n-a pierdut pentru că inspectorii fiscali n-au făcut corect constatările, ci pentru că juriștii de la DGRFP Timișoara – pe lângă că, o parte din ei, sunt destul de aroganți și incompetenți (nu întocmesc recursurile și întâmpinările împreună cu inspectorii, că, de, ei sunt juriști, și nu se coboară la nivelul inspectorilor), nici nu se prezintă la instanțe să-și susțină cauzele.

Și nici NU studiază dosarele, așa cum ar trebui, ca să poată să contracarezetrucurile” apărării celor prinși în flagrant delict.

Deci, în aceste condiții, când munca inspectorilor este întâmpinata de indolența și lipsa de profesionalism a juriștilor instituției, ANAF e clar, „se scufundă” în propria mlaștină, având slabe șanse să mai câștige în instanță!

Grav este că cei blamați vor fi inspectorii fiscali care, în aceste circumstanțe, vor fi complet demobilizați să-și mai facă treaba.

Dacă tot pierzi, în orice circumstanțe, chiar dacă n-ai făcut altceva decât să aplici legea (din păcate extrem de subiectivă și interpretabilă, cum am spus mai sus), ce te mai poate motiva să întocmești acte fiscale, cu prejudicii mari, riscând să-ți pierzi slujba, fiind acuzat de abuz?

Reporter Sfin: Dar, când juriștii ANAF continuă să susțină că organul de cercetare penală se sesizează prin sesizare, (deși în Codul de Procedură Penală scrie, negru pe alb, că sesizarea organului se face prin plângere sau denunț), mai are rost să vorbim de profesionalism?

Când la o plângere penală (sesizare, cum spun juriștii ANAF), întocmită în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, juriștii te obligă să mai întocmeștio sesizare scurtă”, adică o plângere însoțită de o altă plângere, ducând birocrația până la penibil, cum să nu defileze avocații, în fața acestor așa ziși juriști?

Și să nu uităm, în această ecuație și de „filierele” avocățești, prin care sunt „stimulațianumiți magistrați, care, dacă nu se pune presiune pe ei (mediatică și legală, cerându-se instituțiilor abilitate să verifice anumite derapaje, mai mult decât evidente), zburdă și nu le pasă de faptul că salariile lor sunt plătite exact din ceea ce colectează ANAF.

Dar, de ce să le pese? Când unele „atenții” sunt la nivelul a cât câștigă un inspector ANAF într-o viață, mai contează adevărul și justiția? Și mai ales când juriștilor de la ANAF nici NU le pasă ce se întâmplă în instanță?

Dr. Kristine Bago: Din aceeași serie a penibilului, se află și anunțul făcut vinerea trecută, 26 noiembrie 2021, de Roumen Spetsov, șeful Fiscului de la Sofia, care a spus că „„Am venit la București ca să vă propunem să lucrăm împreună împotriva evaziunii fiscale a marilor companii, care au afaceri și în Bulgaria, și în România.

Noi am început cu petrolul.

Sincer, mi-a luat cam mult să ajung la București, din iulie 2021 tot scriem hârtii și îndeplinim formalități ca să ne vedem cu partea română, haideți să schimbăm asta!”

Reporter Sfin: Deci practic, unde noi nu suntem capabili, vin vecinii noștri bulgari să ne ajute. Stupefiant…

Bulgaria, cea mai săracă țară a UE, o societate și o economie cu o constantă influență rusească, a ales la mijlocul lui noiembrie 2021, pentru prima oară în istoria sa necomunistă, un partid condus de oameni educați în Statele Unite.

Iar una dintre primele lor mișcări economice este ceea ce pare a fi, cel puțin conform celor susținute, încercarea de a lămuri traseul banilor în domenii unde afacerile rusești au o pondere esențială. De aici începe și discuția.

Dar și curățenia în România noastră… made by Bulgarians, dacă noi nu suntem capabili.

Acesta declara: „Când m-au numit șef, nu am dat oameni afară, dar am angajat și pe unii dintre cei vechi i-am așezat pe alte poziții. Pe toți i-am focusat către marile afaceri, nu către micii antreprenori, pe care Fiscul îi sufocase înainte. Asta era politica la noi: cei mici, supracontrolați. Cei mari, nimic. Probabil că se întorceau mite, vă dați seama.”

Ne dăm seama, aș completa eu, pentru că și la noi se întâmplă la fel.

Ce a descoperit proaspătul șef al FISC-ului bulgar?

Dr. Kristine Bago: Conform declarațiilor sale: „Vă dau exemplu din zona petrolului, de care ne ocupăm de câteva luni. Am găsit o mare companie petrolieră care de peste 10 ani declară doar PIERDERI. O aveți și voi aici, în România. E rusească, dar are un ansamblu de companii în jur, inclusiv bulgărești. Banii circulă astfel între ele încât profiturile au ajuns în Elveția, în alte părți, în companii offshore. Zece ani fără profit când ești uriaș pe piața din Bulgaria, ai afaceri și în România – cum e posibil asta?

Reporter Sfin: O întrebare legitimă.

Intuim despre cine este vorba, dna auditor financiar?

Dr. Kristine Bago: Este vorba despre Lukoil.

Reporter Sfin: To be continued… by the Bulgarians…

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here