Manualul unei șpăgi de 20 milioane EUR în cazul Vlădescu-Boureanu-Costea via Florin Hozoc. Co-autori posibili: Tăriceanu, Mircea & Mihaela Geoană, Boc și Boagiu

0
1970

Reporter Sfin: Dacă scopul unui business este acela de a genera profit și a remunera astfel aportul acționarilor, ce ne puteți spune despre principiile care ar trebui să guverneze o afacere?

Specialist: Dacă privim din punct de vedere al continuității activității și de management al riscului, orice entitate trebuie să fie atentă la stakeholderii săi, adica la persoanele interesate de aceasta, fie că vorbim de acționari, angajați, competitori, bănci, investitori, clienți sau furnizori.

De exemplu, în eventualitatea în care compania are doar un client – aceasta este de la început supusă riscului de faliment, adică incapacității continuării activității în cazul în care acel client dă faliment, la rândul sau, intrând în incapacitate de plată, entității în cauză îi va fi imposibil să își desfășoare activitatea în continuare, va avea probleme de cash-flow, (flux de numerar) fiind în imposibilitatea acoperirii chiar a cheltuielilor operaționale.

O altă problemă care poate surveni în acest caz o reprezintă competiția, care poate practica strategii de piață diferite ( precum cele de cost – prețuri mai mici, imposibil de replicat de către entitatea în cauză; sau de produs/distribuție/promovare – la fel, greu de atins de către companie) care pot influența în mod decisiv clientul, astfel încat acesta să treacă la concurență.

La fel se întâmplă și vizavi de un furnizor – în cazul în care entitatea are doar unul, iar acesta intră în incapacitatea de a livra marfa/serviciile sale sau nu mai consideră compania ca fiind o piață de desfacere profitabilă, viitorul societății este incert – probabilitatea ca aceasta să găsească în timp util alt furnizor care să răspundă acelorași nevoi sunt destul de mici, dacă nu inexistente.

Rezultatul este același ca și în cazul unui singur client: iminentul faliment.

În auditul financiar, acesta este printre primele aspecte supuse verificării unei entități și se numește Going concern issue – Principiul Continuității Activității.

Reporter Sfin: Bănuiesc că acest lucru se supune și domeniilor de interes public, nu doar companiilor. În cazul în care, spre exemplu, întâlnim un model de business construit cu un singur furnizor/client, care este primul lucru la care ne putem gândi în opinia dvs. de auditor financiar?

Specialist: Un model de business construit doar pe un singur furnizor/client denotă ori slabe cunoștiințe de management al riscului din partea acționarilor ori alte tipuri de interese. (spălare de bani, contracte fictive, în principiu activități ilegale)

Reporter Sfin: Dacă ne uităm la piața de imunoglobuline din România ce comentarii aveți din punct de vedere financiar?

Specialist: Dacă facem un research în cadrul acestei industrii, observăm ceva hilar având în vedere că nu mai vorbim de o simplă companie, ci de un domeniu de interes public.

Imunoglobulina este o proteină obținută din plasma sanguină umană prelucrată de la donatori și conține anticorpi care protejează pacienții cu imunodeficiențe primare, precum boli autoimune sau degenerative. Pe cei care nu pot lupta singuri împotriva unor afecțiuni cronice. Fiecare depinde calendaristic de fiola lui, altfel moare.

Aceasta este administrată si in cazul imunodeficiențelor secundare, cum ar fi pacienții cu HIV/SIDA, cei care fac chimioterapie sau așteaptă un transplant de organe.

România este o țară care, ATENȚIE – NU PRODUCE deloc imunoglobulină, deși Institutul Cantacuzino, conform opiniilor unor medici specialiști ar fi putut produce acest tip de tratament.

În acest caz, România a ajuns dependentă direct de acest medicament de la o companie germană – Biotest Pharma. Aceasta a fost unicul furnizor de imunoglobuline pentru România în perioada de după aprilie 2016.

Cu Intratect, produsul nemților, au supraviețuit în această perioadă cei aproximativ 5,000 de bolnavi dependenți de imunoglobulină.

Principalii competitori, australienii de la Behring, au livrat ceva similar până în aprilie 2016, când s-au retras, după ce ministrul Florian Bodog a anulat ordinul dat de predecesorul său, Vlad Voiculescu. Cel din urmă majorase prețurile pe motiv că anumite medicamente se vând necompetitiv în România, sub standard european.

Același medicament Intratect de la Biotest Pharma costa:

  • 39 EUR în România,
  • 70 EUR în Germania,
  • 100 EUR în Statele Unite.

Rezultatul?

Toți competitorii s-au retras, iar Biotest, o firmă de anvergură medie din Germania, a monopolizat piața de imunoglobuline din România, fiind singura autorizată să alimenteze stocurile naționale cu imunoglobulină.

Acest aspect nu este unul normal, din punct de vedere financiar.

Cu precădere într-o economie de piață ca a noastră și într-un domeniu de interes public, precum cel medical, nu putem avea un singur furnizor și mai ales să îi „îndepărtăm” cu bună știință pe toți ceilalți posibili aspiranți la această poziție, într-un mod deliberat.

Denotă clar alte tipuri de interese.

Reporter Sfin: În 2016, când Biotest a început să livreze tot mai puține doze de Intratect, a izbucnit criza „imunoglobulinelor”. În 2017 au murit oameni din cauza acestui lucru.

Specialist: Cum spuneam, situația este cu mult mai gravă în acest caz, deoarece în locul unui iminent faliment al unei entități, ca și în cazurile expuse de mine mai sus, aici ne confruntăm cu „falimentul” unei vieți – produs de un sistem „bolnav”.

Reporter Sfin: Cine a câștigat de fapt, de pe urma acestei scheme?

Specialist: Dacă facem o introspecție în timp, observăm că în perioada 2009-2013 singurul importator al imunoglobulinelor nemțești Biotest în România era societatea HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL.

Conform datelor publice,(de pe site-ul listafirme.ro) regăsim următoarele date despre această companie:

ACȚIONARI:

 

  1. Florin Hozoc (40%)
  2. MNGV INVESTMENTS LTD (30%) – deținută de Zsolt Becze
  3. BRIGHT DREAM LTD (30%) – deținută de Istvan Komporaly

 

ADMINISTRATORI:

 

  1. Isabela Anda Komporaly – soția lui Istvan Komporaly (deținătorul companiei Bright Dream Ltd)

OBIECT DE ACTIVITATE:

CAEN 4646 Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice

ANUL ÎNFIINȚĂRII:

2006

Putem observa imediat ca din acționariat fac parte două firme care nu sunt înregistrate în România.

Cele două persoane juridice sunt înregistrate în offshore-uri din Insulele Seychelles, deținute de Zsolt BeczeBiotest Alumni și Istvan Komporaly.

Din business cardul lui Zsolt Becze putem observa ca acesta a fost angajat al companiei Biotest până în anul 2010, de unde reiese clar, având în vedere structura acționariatului, ca acesta este în conflict de interese, având în vedere obiectul de activitate al ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL – importul și comercializarea în țară a imonuglobulinei Biotest.

Nici celălalt acționar – Istvan Komporaly nu se lasă mai prejos în încrengătura relațiilor și o pune chiar pe soția sa ca administrator al SRL-ului din România.

Un alt lucru care ne conduce cu gândul la actorul principal din acest tablou este legătura cu firma nemțească Biotest.

Într-o relație normală de business care nu implică interese de altă natură, orice companie se ferește să facă afaceri cu persoane juridice înregistrate în offshore-uri.

De ce?

Sunt imposibil de controlat aspecte ca:

  • eventualele creanțe neachitate,
  • aspecte legale – precum datele financiare ale acestor firme, cine sunt stakeholderii / shareholderii,
  • posibila implicare a acestor firme în activități ilegale.

Actorul principal in acest scenariu este dl Florin Hozoc.

Și vom vedea imediat, conform schemei pe care am realizat-o mai jos și de ce.

Un alt semn de întrebare vizavi de cele expuse mai sus este reprezentat de faptul că, compania are o cifra de afaceri destul de mare și un profit decent doar în perioada contractuală cu Biotest (anii 2009-2012), în perioada precedentă înregistrând pierderi sau profituri modeste, conform datelor publice din tabelul de mai jos, de pe site-ul listafirme.ro:

An Cifra
Afaceri
Profit
Net
Datorii Active
Imobilizate
Active
Circulante
Capitaluri
Proprii
Angajați
(nr. mediu)
2020 0 -92 999 5 673 579 50 508 127 623 -5 495 448 0
2019 0 -98 247 5 673 465 51 412 219 604 -5 402 449 0
2018 0 -121 785 5 667 624 2 819 360 603 -5 304 202 0
2017 0 -67 069 5 666 024 3 723 479 884 -5 182 417 0
2016 0 57 049 6 662 219 81 816 1 465 055 -5 115 348 0
2015 0 -1 351 207 6 677 201 96 640 1 207 122 -5 373 439 0
2012 18 261 200 954 313 13 088 701 707 420 13 287 666 906 385 10
2011 15 410 972 1 441 803 9 562 288 870 794 10 535 369 1 843 875 8
2010 10 597 481 871 052 6 876 373 120 785 8 026 947 1 273 124 5
2009 9 363 871 1 309 803 7 377 100 5 093 8 633 882 1 261 875 2
2008 71 952 -63 123 229 696 12 829 179 835 -33 832 1
2007 143 436 17 477 172 276 31 171 169 970 28 865 2
2006 91 161 11 188 117 908 57 636 61 098 11 388 2

 

De ce ar colabora o firmă nemțească cu piață de desfacere în aproape toată Europa cu o asemenea firmă? În cel mai bun caz, în care și-ar fi dorit o penetrare a pieței din România ar fi ales o companie cu experiență și cu un brand consacrat deja prin rezultatele sale.

În 2013, datorită inadvertențelor survenite între acționarii Istvan Komporaly și Florin Hozoc, compania se destramă, dar războiul dintre cei doi continuă.

Florin Hozoc înființează alături de soția sa și fostul ministru al Finanțelor – Sebastian Vlădescu, o nouă companie de distribuție a imunoglobulinei în România – BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL, după cum se poate vedea și în schema realizată de mine, mai jos.

Conform datelor publice (de pe site-ul listafirme.ro), noul SRL are următoarele coordonate:

ACȚIONARI:

 

  1. Florin Hozoc
  2. Sebastian Vlădescu – fostul Ministru al Finanțelor
  3. Manuela Angela Hozoc – soția lui Florin Hozoc

 

ADMINISTRATORI:

 

  1. Manuela Angela Hozoc – soția lui Florin Hozoc

OBIECT DE ACTIVITATE:

CAEN 4646 Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice

ANUL ÎNFIINȚĂRII:

2013

REALIZĂRI:                       

  1. Preluarea cu titlu exclusiv a produselor și operațiunilor de marketing ale Biotest în România.                                        
  2. Reprezentarea grupului nemțesc în relația cu autoritățile plus plata taxei de claw back.
  3. Monopol în cifre:
  • 100% din piața imunoglobulinelor care tratează Hepatita B,
  • 75% din cea a imunoglobulinelor normale,
  • contracte cu Unifarm și spitalele publice – reprezentând 95% din activitate.

Cum a ajuns o firmă proaspăt înființată în 2013 sa aibe asemenea realizări?

Este imposibil într-un scenariu normal. Cel puțin, nu în primii ani ai ciclului de viață.

Contractele într-o companie de stat precum Unifarm ar trebui să se realizeze doar în cadrul unor licitații – unde, atenție, este necesar un număr mai mare de potențiali contractori, conform Legii nr.98/2016 privind achizițiile publice.

Dar, surpriză, directorul de la Unifarm, dl Adrian Ionel, declară stupefiant în 2017:

Am primit raportul de necesitate de la comisiile de specialitate din minister și am început să căutăm Pentaglobin. Era singurul produs disponibil la toți cei șase distribuitori care au făcut blocadă împotriva României. Singura companie care a venit a fost Besmax (distribuitorul local al Biotest) și ne-au zis: <Nu mai avem Intratect, ci un singur produs care se încadrează în categoria imunoglobuline umane, o hiperglobulină, Pentaglobin, care tratează patru spectre”, ca de fapt furnizorul a fost ales datorită faptului că a fost singurul disponibil.

De asemenea, Besmax Pharma Distribution este singura companie care a obținut aprobarea de la Agenția Națională a Medicamentului, dar și autorizația de “nevoi speciale” pentru preț și cantitate, în cadrul crizei din 2017 privind imunoglobulinele.

Reporter Sfin: Pe ce bază? Sau mai bine zis, datorită căror interese s-au obținut aceste autorizații? Dar să vedem puțin cine este Florin Hozoc.

Conform unor surse precum psnews.ro, b1.ro, newsmaker.ro, national.ro, riseproject.ro:

Florin Hozoc, este un personaj central în schema imunoglobulinei.

„Vedetă” a investigațiilor DNA și a anchetelor de presă, acesta este un fost angajat al Președinției pe vremea lui Traian Băsescu (pe probleme de politică internă), fost Consilier local al PNL în vremea în care Iaşul era condus de Constantin Simirad, fost consilier al miniştrilor Mircea Cinteză și Eugen Nicolaescu (miniştrii Sănătăţii în 2005-2006), Hozoc a devenit cunoscut in 2004, prin celebrul scandal „Stenogramele PSD”, când a dat cu subsemnatul la Parchet, alaturi de nașul și partenerul său de afaceri, Cristian Boureanu.

În 2018, el apare ca asociat în firma care tocmai dăduse faliment, HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL, exact cum ați specificat și dvs., despre care DNA susținea că ar face parte din lanțul de firme prin intermediul cărora ar fi fost încasată șpaga aiuritoare de 20 de milioane de euro (calculată de Direcția Națională Anticorupție în dosarul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanțelor în guvernul Călin Popescu-Tăriceanu).

De altfel, Vlădescu și Hozoc, timp de ani de zile au deținut monopolul în spitalele românești în ceea ce privește imunoglobulina importată din Germania și vândută cu adaosuri comerciale imense.

Așadar, Florin Hozoc are o „slăbiciune” specială față de recoltarea de sânge și plasmă. Și are și „expertiza” și contactele necesare.

Reporter Sfin: În 2016, Biotest începe să livreze tot mai puține doze de imunoglobulină Intratect – spre deloc în 2017, deci în Romania se declanșează criza.

De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

Specialist: Exact cum am expus și mai sus, atunci când ai un singur furnizor riști să ajungi în astfel de situații și să fii complet vulnerabil. Iar uneori putem să ajungem în astfel de situații într-un mod deliberat – de ambele părți.

Dacă ne uităm că după izbucnirea crizei, Guvernul „s-a pripit” să achiziționeze orice tip de imunoglobulină disponibil – culmea, tot de la Biotest, de data aceasta importată de SRL-ul Besmax Pharma Distribution și că a alocat în acest sens un buget de „urgență” de 69 milioane EUR, din care 1,4 milioane de EUR ar fi doar adaosul comercial obținut de Besmax.

De asemenea, noua imunoglobulină băgată la înaintare de cei de la Biotest, Pentaglobin, nu este potrivită pentru deficiențele primare, fiind mult mai puternică și mult mai scumpă, opiniile medicale exprimându-se nefavorabil asupra acestui produs. Inclusiv producătorul german este sceptic privind aria sa de acoperire asupra pacienților cu deficiențe primare.

Comanda de 69 de milioane EUR urmărește să aprovizioneze rezervele Unifarm cu 168,000 de flacoane de 100 ml la prețul de 1.676 lei și 45,000 de flacoane de 50 ml la 879 de lei fiecare.

În total, 952 de kilograme.

Dar cantitățile sunt supradimensionate dacĂ ne raportăm la statisticile CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) cu istoricul de consum național, menționat chiar în referatul de aprobare al noului medicament. Necesarul minim anual  din 2016 a fost de 31,172 de flacoane, care presupune, de fapt, nu mult peste 155 kg de imunoglobulină. Atât a decontat statul in acel an.

WOW! Achiziție mamut de imunoglobuline!

De 6 ori mai mult decât necesarul din anul precendent, în condițiile în care numărul de bolnavi este aproximativ același.

Interesul este, în acest caz, altul decât cel asociat bolnavilor.

În schimb, Ministrul Sănătății de atunci, CNAS, dar și conducătorul Unifarm „garantează” pentru acest produs.

Tot din seria á la Florin Hozoc, dacă ne raportăm la anul 2005, descoperim că Ministrul Sănătății de atunci, îl numește consilier în cabinetul lui pe Florin Hozoc și în conducerea Unifarm.

Încrengătura relațiilor, dar și traiectoria fluxului monetar, se poate observa în schema realizată de mine mai jos:

Acum de abia se înțelege totul.

Deci se iau următoarele ingrediente:

  • Conduci 1 an Compania Națională de Distribuție a Produselor Farmaceutice de stat, (CN Unifarm SA)
  • Înființezi o firmă (HK & ZY BEST PHARMA DISTRIBUTION SRL), împreună cu alți 2 asociați care dețin firme în offshore-uri, (unul dintre ei venind cu relația cu Biotest – compania nemțeasca ce produce imunoglobulinele, fiind angajat in companie)
  • Obții o relație cu o firmă producătoare de medicamente nemțească și monopolul de pe piață din România prin diverse strategii de preț, care alungă ceilalți competitori,
  • Îți deschizi la rândul tau, alte offshore-uri (Besmax Limited și State & Partners Investments LTD) prin care „exporți” sume fabuloase de bani – peste 1,7 milioane EUR redirecționate pe contracte fictive de servicii și management,
  • Asociatul tău află, te cerți cu el, închizi firma și îți deschizi altă firmă (BESMAX PHARMA DISTRIBUTION SRL),
  • Obții din nou monopolul pe piață, datorită unor funcții vechi în Unifarm și a autorizațiilor obținute,
  • Vinzi doar tu către Compania Națională de Distributie a Produselor Farmaceutice de stat și obții comisioane foarte mari, chiar introducând pe piață alte produse – mult mai scumpe sau chiar ineficiente din punct de vedere al afecțiunilor existente, din lipsa alternativei de cealaltă parte,

Și se formează un business de milioane de EUR. 

O arhitectură financiară prin care se pot ascunde cele mai „negre” ingrediente…

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here