Impactul coronavirusului asupra economiei globale

0
1039
Impactul coronavirusului

Deși nu se poate estima cu exactitate care va fi efectul economic global, cauzat de pandemia COVID-19, specialiştii în economie prognozează căderi majore ale economiei globale.

Estimările timpurii au evidenţiat că, în eventualitatea în care virusul va deveni o pandemie globală, majoritatea economiilor vor pierde cel puțin 2,4 la sută din valoarea produsului intern brut (PIB), în 2020, fapt ce a determinat reducerea prognozelor de creștere economică globală cu un procent de 2,4 până la 3%. Pentru a avea o imagine cât mai exactă asupra situaţiei vă reamintesc că PIB-ul global a fost estimat, în anul 2019, la aproximativ 86,6 trilioane de dolari americani. O scădere a creşterii economice de numai 0,4% ar însemna o pierdere de aproape 3,5 trilioane de dolari.

Toate aceste predicții au fost făcute înainte că virusul COVID-19 să devină o pandemie globală și înainte de punerea în aplicare a restricțiilor de contact social pe scară largă. De la acel moment, piețele bursiere la nivel mondial au suferit căderi dramatice, iar indicele Dow Jones a raportat cea mai mare cădere, într-o zi de aproape 3.000 de puncte, pe 16 martie 2020. Precedentul record de cădere, de 2.300 de puncte, fiind stabilit cu numai patru zile mai devreme.

Pierderile economice cauzate de pandemia COVID-19 sunt determinate în mare măsură de scăderea accentuată a cererii. Această dinamică poate fi văzută limpede în industriile puternic afectate, cum sunt cele de transport persoane şi turism. Pentru încetinirea răspândirea virusului, țările au restricționat călătoriile, ceea ce înseamnă că multe persoane nu mai pot achiziționa zboruri pentru vacanțe sau călătorii de afaceri. Această reducere a cererii face ca toate companiile aeriene să piardă din veniturile planificate, situaţie care va duce invariabil la reducerea cheltuielilor prin reducerea numărului de zboruri pe care le operează. Fără asistență guvernamentală, în cele din urmă companiile aeriene vor trebui, de asemenea, să reducă şi numărul personalului.

Citeste si  Impactul crizei COVID-19 în industria auto. Scenarii privind evoluția din acest an

Aceeași dinamică se aplică și altor industrii. Pe măsură ce companiile încep să îşi reducă efectivele de personal, îngrijorarea este că acest lucru va genera o spirală economică descendentă în momentul în care angajaţii deveniţi şomeri nu își vor mai permite să cumpere bunuri și servicii neafectate de pandemie. Creșterea șomajului avea ca efect căderea vânzărilor cu amănuntul chiar dacă acestea au crescut, în timpul crizei pe segmentul online, după închiderea magazinelor fizice. Această dinamică este cea care îi determină pe economiști să considere că pandemia COVID-19 ar putea duce la o recesiune globală asemănătoare Marii Depresiuni din anii 1929 – 1933.

În pofida pericolului iminent în care se află economia globală, există și speranţe că acest scenariu cumplit ar putea fi evitat. Guvernele au realizat în timpul crizelor anterioare că efectele unei recesiuni bazate pe căderea cererii pot fi combătute prin mărirea cheltuielile guvernamentale. În consecință, multe guverne se străduiesc să asigurare bunăstarea materială a cetățenilor și accesul companiilr la fondurile necesare pentru menținerea locurilor de muncă, pe toată perioada pandemiei. În plus, având în vedere natura specifică a acestei crize, anumite sectoare au putut beneficia din plin şi mă refer aici la comerțul electronic, la comerțul cu amănuntul, alimentar, la industria farmaceutică şi cea medicală, care au înregistrat creşteri substanţiale, compensând, global, o parte din daune.

Pe de altă parte, există şi posibilitatea ca în scurt timp, să avem şi o dată fixă la care criza se va putea încheia şi când toate restricțiile de circulație vor putea fi ridicate… Mă refer la momentul descoperirii unui vaccin eficient.

Citeste si  Monedele ţărilor din Europa Centrală şi de Est s-au devalorizat în ritm accelerat, în timpul pandemiei

Luate împreună, toate aceste lucruri ne indică faptul că există speranţa că economia globală să înregistreze o revenire puternică, odată ce pandemia va trece. Există încă multe variabile care ar putea afecta o astfel de redresare economică. Spre exemplu, oferta redusă de bunuri și servicii, ajustată cererii foarte mici din perioada pandemiei, ar putea să genereze creşteri de preţuri odată cu ieşirea din criza, pe fondul revenirii.

Prin urmare, există suficiente motive să sperăm că, dacă guvernele vor adopta un mix de măsuri eficiente, va fi posibil ca mare parte dintre predicțiile sumbre, descrise mai sus, să rămână doar pe hârtie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here