Uniunea Europeană între GREXIT-ul evitat la limită, în anul 2015 şi BREXIT-ul care se va realiza la sfârşitul acestui an

0
1318

Cele trei programe menite să ajute Grecia, au eşuat

Un raport întocmit de ESM (Mecanismul European de Stabilitate) cu privire la programele de ajutorare a Greciei, evidenţiază faptul că „în viitor, vor trebui evitate greșelile semnificative făcute în trecut”, cu referire la lista foarte lungă a acestora.

Amintirile legate de disputele acerbe dintre statele euro și guvernul de la Atena, din anul 2015, s-au estompat, la fel ca și faptul că a lipsit foarte puţin ca să asistăm la Grexit, având în vedere că ministrul de finanțe al Germaniei, de la acea vreme, Wolfgang Schäuble, a cerut imperios ieșirea temporară a Greciei din zona euro.Grex

Cu toate acestea lucrurile s-au petrecut diferit, nu în ultimul rând datorită intervenției cancelarului Angela Merkel care a decis, în vara anului 2015, implementarea unui al treilea program pentru susţinerea Greciei, ridicând volumul total de ajutorare, acordat acestei ţări, la 330 de miliarde de euro.

Împrumuturile acordate în baza acestui al treilea program au termene foarte lungi şi ca toate celelalte, acordate anterior, Portugaliei, Irlandei, Ciprului, Spaniei şi iarăşi Greciei, au fost strâns legate de necesitatea adoptării unor reforme, mai mult sau mai puțin extinse precum și de mai multe cerințe de austeritate.

Concluziile raportului de evaluare pregătit de un grup de experți ai ESM arată că toate cele trei programe acordate Greciei, merită şi trebuie să fie aspru criticate. Președintele comisiei, fostul comisar pentru afaceri monetare al UE, Joaquín Almunia, după întâlnirea anuală a Consiliului guvernatorilor ESM și-a exprimat speranța, că acest raport va preveni, în viitor, repetarea „greșelilor majore din trecut”. Șeful ESM, Klaus Regling, a declarat, la rândul său, că „va trebui să învăţăm, cu toţii, câte ceva din rezultatele acestui raport”.

Consiliul guvernatorilor ESM este format din miniștrii de finanţe ai ţărilor membre ale Eurogrupului (ţări care au adoptat moneda euro).

În primul rând, raportul critică faptul că programul pentru Grecia a trebuit să fie continuu adaptat pentru că nu avea obiective strategice clare şi perspective pe termen lung. Acest lucru a fost posibil şi datorită faptului că mai multe instituții ale Uniunii Europene: ESM, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) alături de Fondul Monetar Internațional (FMI) au fost implicate în acest proiect fără a avea stabilite, de la bun început, responsabilități clare. În plus, deciziile privind îndeplinirea angajamentelor de reformă și eliberarea împrumuturilor au fost luate cu mare intarziere.

Citeste si  Brexit: Controversata lege a „pieței interne” a fost adoptată în Marea Britanie

Condițiile puse au fost prea puțin orientate către necesitatea implementării reformelor economice, experţii formulând critici cu privire la faptul că cerințele s-au bazat prea mult pe reduceri de costuri și prea puțin pe reforme economice profunde. Doar acestea din urmă ar fi puţit genera o creștere economică puternică, pe termen lung și ar putut contribui astfel la consolidarea situaţiei datoriilor guvernamentale.

Grupul de experți ESM a exprimat critici deosebit de dure şi cu privire la dispută deschisă dintre instituțiile Uniunii Europene și FMI, din anul 2016. Aceştia critică, de asemenea, faptul că plata creditelor a fost întârziată „mai mult din cauza situației financiare precare, a Greciei, decât din cauza implementării reformelor economice”.

În pofida eforturilor depuse, raportorii ESM nu au putut evalua dacă Atena a pus în aplicare reformele economice convenite. „Aceasta lucru s-a datorat deficienţelor de proiectare a programului și proceselor îndelungate de luare a deciziilor”.

Experţii încă nu știu cum ar putea fi determinată societatea elenă să vadă programele internaţionale de reformă, ca reprezentând condiții importante pe care trebuie să le respectate şi să le implementeze pentru redresarea economică și politică a țării. „Până în prezent, în Grecia nu există o analiză general acceptată a motivului pentru care țara s-a afundat atât de profund în criză. În consecință, niciun guvern grec nu a prezentat încă o strategie concludentă”, a declarat Joaquín Almunia.

BREXIT – Economia Marii Britanii s-a contractat cu 20,4%

Produsul intern brut al Marii Britanii a scăzut cu mai mult de o cincime, în luna aprilie. Specialiştii avertizează că, în curând, este posibil ca şomajul să crească „ca un tsunami”.

Conform specialiștilor Oficiului National de Statistică din Londra, economia Marii Britanii s-a contractat cu 20 la sută în luna aprilie. Această scădere înregistrată brusc, față de luna precedentă, a fost de peste trei ori mai mare decât în ​​criza financiară din 2008, evidențiază statisticienii. În cinci industrii, inclusiv cea a ospitalității, mai mult de 75% dintre companii s-au închis complet iar în domeniul construcțiilor activitatea a scăzut cu 40%.

În data de 23 martie, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii a declarat „lockdown” închizând astfel viața publică şi mai multe activităţi considerate neesenţiale, pentru a combate răspândirea coronavirusului. Măsurile similare, emise mai devreme în majoritatea ţărilor europene, au avut același efect, recesiunea.

Citeste si  Brexit: Controversata lege a „pieței interne” a fost adoptată în Marea Britanie

Conform noilor date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, economia Marii Britanii va înregistra, în acest an, o scădere de 11,5%, sensibil mai mare decât cele prognozate pentru Franța și Italia.

În Marea Britanie, lockdown-ul a început să fie ridicat, treptat, după ce numărul infecțiilor cu coronavirus a scăzut semnificativ. Săptămâna viitoare, se anunţă deschiderea mai multor magazine.

Camera de Comerț și Industrie a Marii Britanii (BCC) a declarat că „în luna aprilie, economia Regatului Unit a atins cel mai scăzut nivel. Odată cu ridicarea treptată a restricțiilor și redeschiderea magazinelor, lucrurile vor începe să se mişte, însa, cu toate acestea, perspectiva unei recuperări în formă de V rămâne puțin probabilă, având în vedere că multe sectoare vor funcționa la capacitate limitată.”

Multe afaceri, inclusiv cele din industria ospitalității, a timpului liber și a turismului, vor rămâne închise pentru o perioadă de timp și vor avea nevoie de sprijin guvernamental.

Rata șomajului, care era sub 4% înainte de criza coronavirus, inca nu a crescut deoarece o mare parte din șoc este amortizată de programele de sprijin guvernamental, statul plătind 80% din nivelul salarial, până la maxim 2500 de lire sterline/lună (2750 de euro).

Conform ultimelor cifre, peste 6 milioane de lucrători sunt „în concediu” și 2 milioane de angajați independenți, fără venituri, au solicitat sprijin financiar, echivalent. Programul de asistență se va desfășura până în luna octombrie, însă, începând din luna august, angajatorii vor trebui să plătească o parte din aceste salarii, situaţie în care numărul concedierilor este aşteptat să explodeze.

James Reed, șeful agenției de recrutare cu același nume, una dintre cele mai mari din Regatul Unit, declară că „ne așteaptăm la un tsunami al pierderilor de locuri de muncă, din luna august.”

La randul sau, Banca Centrală se așteaptă ca rata șomajului să crească la 9% iar Institutul Național de Cercetări Economice și Sociale, înființat în anul 1938, cel mai vechi institut independent de cercetare economică din Marea Britanie, estimeaza o creștere la peste 10%. Aceasta ar fi cea mai mare rată de șomaj consemnată de la recesiunea din anul 1993.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here