Trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat aduce un efect de domino asupra costurilor, atât pentru stat cât şi pentru populaţie

0
1302

Doina Pârcălabu, fost director al Casei Naţionale de Pensii:

„Din trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, în 2018, statul speră să obţină 6,88 miliarde de lei”.

Amenzi rutiere mai mari, costuri în creştere pentru PFA-uri şi angajatori, o majorare a pensiilor şi a sumelor virate la Pilonul II de pensii, sunt principalele efecte adverse ale acestei legi.

Ministrul Finanţelor a declarat, săptămâna trecută, că legea privind trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat va conţine obligativitatea pentru toate firmele private de a majora salariul brut cu 22%.

„Domnul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, ne-a asigurat că este posibil din punct de vedere legal să obligi angajatorii să crească salariul brut, însă specialiştii pe care i-am consultat ne-au spus în unanimitate că e o soluţie neconstituţională“, a explicat, după discuţia cu oficialii guvernului, Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

Potrivit lui Mişa, de la 1 ianuarie 2018, vor exista doar două contribuţii, cea de pensii şi cea de Sănătate, care vor totaliza 35%, de la 39,5%, cât sunt în prezent. După discuţia cu sindicatele, situaţia s-a schimbat. „Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate, pe care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile, într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale – şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale – vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Nu s-a vorbit de o ajutare a cuantumului acestora“, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate, pe care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile, într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale – şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale – vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Nu s-a vorbit de o ajutare a cuantumului acestora.

Astăzi, pentru toate contribuţiile enumerate mai sus, angajatorul plăteşte lunar aproximativ 2,6% din salariul brut al angajatului.

Statul promite costuri suplimentare zero. Însă acest lucru nu se poate întâmpla fără o reducere a acestor contribuţii, în condiţiile în care procentul se aplică la un brut cu 22% mai mare. „Statul trebuie să facă ajutările necesare ca angajatorul să nu plătească în plus. De altfel, această măsură are mai multe efecte adverse pe care Executivul trebuie să le repare. Amenzile se vor majora de la 1 ianuarie 2018, fără o bază economică, direct proporţională cu o creştere reală de venituri. De asemenea, contribuţia la Pilonul II de pensii va creşte, în sumă absolută. E nevoie de o reducere a procentului ca viramentul în bani să fie la fel.

Punctul de pensie se va majora de asemenea, pentru că evoluţia acestui indicator este direct legată de cea a salariului mediu brut. Sunt creşteri artificiale şi nu au legătură cu mersul economiei, de aceea, pot crea dezechilibre“, a explicat Gabriel Biriş, avocat specializat pe fiscalitate, fost secretar de stat în ministerul de Finanţe, care a avut o iniţiativă legislativă similară cu cea a guvernului actual.

După aplicarea legii, suma virată din bugetul de stat la fondurile private de pensii ar urma să crească cu aproximativ 4 miliarde de lei. În cazul amenzilor, acestea se raportează direct la salariul minim pe economie. Acesta trebuie să crească la 1.750 de lei pe lună, de la 1.450 de lei pe lună. Punctul de amendă reprezintă 10% din valoarea  salariului minim, aşa încât, concomitent cu creşterea acestuia, punctul de amendă va avea o majorare semnificativă, de la 145 la 175 de lei. În cazul punctului de pensie, majorarea va avea efect întârziat.

Doina Pârcălabu, fost director al Casei Naţionale de Pensii, a declarat: „Creşterea salariului mediu brut în 2018 se va regăsi, pe formula actuală de calcul, în buzunarul pensionarilor abia în 2020”.

Explicaţia este simplă: „Valoarea punctului de pensie este majorată anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reala a câştigului salarial mediu brut realizat“. Cel puţin aşa prevede Legea pensiilor.

Statul trebuie să facă ajustările necesare ca angajatorul să nu plătească în plus. De altfel această măsură are mai multe efecte adverse pe care Executivul trebuie să le repare. Amenzile se vor majora de la 1 ianuarie 2018, fără o bază economică, direct proporţională cu o creştere reală de venituri. De asemenea, contribuţia la Pilonul II de pensii, va creşte, în sumă absolută. E nevoie de o reducere a procentului ca viramentul în bani să fie la fel. Punctul de pensie se va majora de asemenea, pentru că evoluţia acestui indicator este direct legată de cea a salariului mediu brut. Sunt creşteri artificiale şi nu au legătură cu mersul economiei, de aceea, pot crea dezechilibre.

Valorile certe oferite de Institutul Naţional de Statistică pentru cei doi indicatori sunt decalate cu doi ani.

Astfel, rata anuală a inflaţiei pentru anul 2018, sau câştigul salarial mediu brut, vor fi publice abia în primele luni din anul 2019, în condiţiile în care majorările se aplică de la 1 ianuarie a anului viitor. Cota unică În paralel cu transferul contribuţiilor, statul promite şi reducerea cotei unice de la 16% la 10%, o măsură care ar lăsa un gol de încasări de peste 11 miliarde de lei la bugetul de stat.

 „Totuşi, guvernul nu mai vorbeşte despre o măsură din programul de guvernare extrem de importantă, şi anume neimpozitarea tuturor veniturilor până în 2.000 de lei. E interesant de văzut dacă s-a renunţat la ea sau nu“, a spus Gabriel Biriş.

„În cazul reducerii cotei unice în paralel cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, salariaţii câştigă aproximativ 8% la salariu, arată calculele Finanţelor“, a declarat Bogdan Hossu.

Sindicatele au declarat că sunt împotriva aplicării acestei măsuri pentru că va încetini creşterea salariului net.

Acestea spun că angajaţii de la stat au fost păcăliţi cu promisiunea creşterii cu 25% a salariilor, care pe net nu va însemna nici 4%. A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creşteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statisticii europene de salariile din Grecia, Portugalia, ceea ce va crea o imagine relativ defavorabilă, deşi pe net creşterile nu sunt la nivelul respectiv“, a mai precizat Hossu.

Creşterea salariului mediu brut în 2018 se va regăsi, pe formula actuală de calcul, în buzunarul pensionarilor abia în 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here