Din cauza incompetenţei guvernelor, România riscă să piardă sute de milioane de euro pentru piaţa muncii

0
256

Blocul Naţional Sindical acuză într-un comunicat ca România riscă să piardă peste 628 de milioane de euro bani europeni pentru că, din cauza neputinţei guvernelor, se află în continuare în coada clasamentului absorbţiei fondurilor nerambursabile dedicate pieţei muncii, iar aceşti bani „ar fi trebuit să fie utilizaţi cu dedicaţie mult huliţilor cetăţeni români în vârstă de muncă care continuă să îngroaşe rândurile asistaţilor sociali.

În contextul unei avalanşe de mesaje pline de îngrijorare referitoare la situaţia actuală a pieţei muncii din România (de la Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi până la lideri marcanţi ai mediului de afaceri), constatăm cu amărăciune că din păcate absorbţia fondurilor europene dedicate pieţei muncii, sistemului educaţional, sprijinirii persoanelor defavorizate, cât şi pentru reducerea sărăciei, nu constituie o preocupare pentru stânga românească aflată la guvernare”, susţin reprezentanţii BNS.

Potrivit lor, toate aceste nerealizări se întâmplă într-un context în care deficitul de forţă de muncă atinge cote alarmante, tensiunile între actorii relevanţi ai pieţei muncii sunt în creştere, politicile salariale „ciudate” adâncesc decalajele între sectorul public şi cel privat, răstimp în care piaţa muncii din România este invadată de lucrători din state terţe (non UE).

Regretul nostru este cu atât mai mare întrucât constatăm că România nu foloseşte sute de milioane de euro pe care îi are la dispoziţie şi care ar fi trebuit să fie utilizaţi cu dedicaţie mult huliţilor cetăţeni români în vârstă de muncă, «puturoşi», «necalificaţi» şi care continuă să îngroaşe rândurile asistaţilor sociali”, reclamă BNS.

Reprezentanţii citează un raport elaborat recent de Comisia Europeană care arată că România avea la 31 mai 2018 o rată de absorbţie de doar 0,64% din fondurile dedicate dinamizării şi relansării pieţei muncii din România. Această rată de absorbţie, scandalos de mică, ne situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană, după Irlanda. Situaţia este semnificativ diferită în cazul altor state membre, exemplificând cu situaţia Bulgariei care a înregistrat o rată de absorbţie de 11,41%, a Poloniei de 12,33% şi a Greciei de 21,72%.

În ceea ce priveşte Garanţia pentru tineri, „un program emblematic pentru stânga europeană, program extrem de important pentru tranziţia de la şcoală la viaţa activă, dar şi pentru reorientarea, recalificarea şi inserţia profesională a tinerilor aflaţi în categoria NEETS, aceasta înregistra la sfârşitul lunii mai o rată de absorbţie «record»  de 0%”, subliniază sindicaliştii. Ei spun că, deşi POCU a făcut obiectul unor dispute spumoase între guvernul technocrat din 2016 şi reprezentanţii de marcă ai PSD-ului (la acel moment partid de opoziţie) dispute derulate sub cupola Parlamentului, constată „cu amărăciune” că la jumătatea anului 2018, după un an şi jumătate de guvernare PSD, România continuă să se afle în coada clasamentului european la capitolul absorbţiei fondurilor nerambursabile dedicate pieţei muncii.

Declaraţiile pompoase cu privire la evoluţia senzaţională a absorbţiei fondurilor dedicate pieţei muncii naţionale şi în special tinerilor, sunt contrazise de recentul raport dat publicităţii de Comisia Europeană. Performanţele în ceea ce priveşte absorbţia de resurse financiare din cadrul Fondului Social European, în perioada de programare 2014-2020, sunt net inferioare perioadei anterioare de programare. Spre exemplu, la 31 mai 2011 rata de absorbţie înregistrată în România era de 12,8 %, în timp ce la 31 mai a.c. aceasta nu depăşea 1%. La toate acestea se adaugă riscul de dezangajare bugetară, adică de pierdere definitivă a resurselor financiare de către România. Mai nimic! E vorba doar de 628.516.067,89 euro!”, mai spun sindicaliştii. Ei reclamă că modul în care a fost gestionat Programul Operaţional Capital Uman reprezintă o expresie a neputinţei guvernelor aflate la putere în intervalul 2013-2018, incapabile sa utilizeze instrumentele aflate la dispozţia României, în calitate de stat membru al comunităţii europene.

Un exemplu elocvent în acest sens este modul în care România a utilizat prefinanţare acordată de Comisia Europeană în valoare de 276.718.364 euro. La data de 3 august 2018 „reuşise” să facă plăţi către beneficiari la concurenţa sumei de 123.249.903 euro, din care Comisia Europeană rambursase doar 18.073.462 euro. „Aceste cifre probează faptul că România a avut şi are la dispoziţie resurse financiare disponibile imediat, aflate în conturile Ministerului de Finanţe, pe care este incapabilă sau pe care nu doreşte să le investească în diverse programe în beneficiul salariaţilor, a şomerilor, a persoanelor defavorizate sau a sistemului educaţional naţional”, mai spun reprezentanţi BNS.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ