Deşi produsul intern brut a crescut cu 5,8%, sectorul construcţiilor a înregistrat o pierdere de 5,7% în primele şapte luni ale anului 2017, iar subperformanţa vine din subfinanţarea gravă a subsectorului de infrastructură

0
617
Economia-subterana-din-Romania

Potrivit unui studiu realizat de Euler Hermes, performanţele recente din ultimile luni au înregistrat o revenire, indicele evoluând cu 2,8% în iulie faţă de iunie şi cu 1,4% faţă de iulie 2016. Cu toate acestea, ponderea infrastructurii din sectorul construcţiilor a fost mai mare de 61% în 2015, faţă de 57% în 2016 şi 2017, urmând să fie chiar şi mai redusă în 2018 la 50%.

Conform studiului, sectorul construcţiilor a pierdut în ansamblu aproximativ 2% în anul 2016, atingând pragul de 9,6 miliarde de euro, în timp ce numărul angajaţilor a crescut aproximativ cu 5%.

Cristina Rusuleanu, Country Manager, Euler Hermes Romania, spune că: „La nivel macroeconomic traversăm un trend crescător, iar companiile în general raportează afaceri în creştere. Totuşi, cheltuielie deficitare în infrastructură încep să afecteze negativ anumite sectoare. De asemenea, privind dincolo de cererea de consum robustă, observăm o tendinţă de creştere a inflaţiei, punând presiune asupra marjelor de profit, afectând capitalul circulant şi lichidităţile. Toate acestea pot da semnalul unei creşteri în întârzierile la plată în lunile care urmează şi vor necesita un nivel mai ridicat de monitorizare a riscurilor financiare din partea companiilor”.

În ceea ce priveşte cadrul subsectoarelor există diferenţe mari. Aşadar, lucrările de infrastructură inginerească au pierdut 25,7%, lucrările nerezidenţiale au scăzut cu 11,4%, fiind compensate parţial de creşterea rezidenţială de 81,2% în primele 7 luni. Volumul de lucrări de construcţii ar fi la un nivel similar celui de anul trecut în cazul în care vor fi îndeplinite previziunile privind cheltuielile publice iniţiale (destul de puţin probabil, având în vedere scăderea din T1). Construcţiile au reprezentat 5,6% din produsul intern brut în 2016, se preconizează că va scădea la 5% în 2017.

În ceea ce priveşte proiectele private, subsectoarele de birouri şi rezidenţiale determină creşterea, în timp ce dezvoltarea comercială a mall-urilor a stagnat în 2017. Cererea de birouri este împinsă de centrele de IT şi outsourcing, în timp ce consumul crescut a alimentat şi subsectorul rezidenţial (12.000 de locuinţe în 2017 numai în Bucureşti).

Din punct de vedere al evoluţiei pieţei interne cei 700 de metri de autostradă vor creşte până la 800 de metri pătraţi până la sfârşitul acestui an, deoarece unele dintre lucrările deja începute în partea de vest a ţării se apropie de final. Chiar şi asa, cifrele sunt mici. Drumurile renovate au crescut cu 4% în 2016. Sectorul rezidenţial a continuat să se dezvolte, iar cea mai mare creştere a preţurilor pe metru pătrat în ultimele 12 luni fiind înregistrată în Bucureşti (aproape +13%) şi Cluj (cu 12% mai mult) de la 1.240 euro/metru pătrat şi respectiv 1.330 Euro/metru pătrat.

Lipsa personalului calificat explică performanţa slabă atât a producătorilor şi comercianţilor de materiale de construcţii, cât şi a constructorilor. Pe subsectorul materialelor de construcţii, adezivii se aşteaptă să crească cu 5% în 2017, după o creştere de două cifre anul trecut.

Dezvoltarea programelor de reabiltare termică a ridicat preţurile la polistiren cu mai mult de 10% în anul 2016 şi, prin urmare, sumele facturate. În timp ce mulţi dintre primii 10 jucători din vopsele şi lacuri au avansat cu 10% în 2016, aşteptările sunt pentru o stagnare în cel mai bun caz în 2017, un declin de câteva procente fiind mult mai probabil.

Acelaşi lucru se întâmplă şi pentru prefabricate. Alte subsectoare, acoperişurile sau tâmplăria termoizolată, pot totuşi să prezinte unele tendinţe de creştere în 2017, dacă cererea din proiectele private sau exportul va fi suficient de robustă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ