BNR estimează că expansiunea economică va decelera în următoarea perioadă, că veniturile reale ale românilor sunt influenţate de majorarea preţului combustibililor şi a utilităţilor şi că ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite se va micşora

0
170
bnr

BNR susţine că unii membri ai Consiliului de administraţie au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual. Concluziile se regăsesc în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 mai 2018, în care BNR a decis să majoreze dobânda cheie la 2,5%.

BNR arată că decelerarea expansiunii economice este aşteptată să cunoască o relativă temperare în semestrul I 2018 în raport cu trimestrul IV 2017, dată fiind previzibila reintensificare sensibilă a ritmului ei trimestrial în intervalul ianuarie-martie, succedată doar de o uşoară încetinire a acestuia în trimestrul II.

Însă BNR anticipează o decelerare relativ pronunţată a expansiunii economice în 2018, succedată de o încetinire sensibil temperată în 2019, ritmul ei prognozat rămânând astfel deasupra celui potenţial în 2018 şi coborând doar uşor sub acesta în anul următor.

Creşterea venitului real se temperează BNR mai susţine că urmează o temperare notabilă a creşterii venitului disponibil real al populaţiei. Drept motive, banca centrală regăseşte potenţialul impact mai mare exercitat asupra venitului disponibil real al populaţiei de majorarea preţului combustibililor şi a tarifelor unor utilităţi.

Consumul privat, motorul creşterii BNR mai apreciază că consumul privat a constituit probabil şi în trimestrul I motorul creşterii economice încă robuste, dar şi principalul determinant al încetinirii acesteia, în timp ce un aport pozitiv în creştere la dinamica PIB este posibil să-l fi adus formarea brută de capital fix, sub impulsul înviorării construcţiilor nerezidenţiale şi a celor inginereşti.

În schimb, în cazul exportului net e posibilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative, membrii Consiliului considerând preocupantă dinamica anuală în continuă creştere a importurilor de bunuri şi servicii şi accelerarea în primele luni din acest an a creşterii deficitului de cont curent în raport cu perioada similară din 2017.

A fost remarcată totodată scăderea în termeni anuali a volumului investiţiilor străine directe. Membrii Consiliului au evidenţiat rolul determinant pe care va continua probabil să-l deţină consumul privat în creşterea economică, chiar dacă în diminuare, precum şi cerinţa sporirii aportului formării brute de capital fix, anticipat a fi modest şi în acest an, dar în uşoară ascensiune.

Presiuni pe salarii, din cauza lipsei de forţă de muncă şi a emigrării BNR consideră că presiunile asupra salariilor ar putea fi mai mari, în condiţiile în care deficitul acut de forţă de muncă înalt calificată şi continuarea emigraţiei sunt de natură să nu favorizeze noi recrutări şi să intensifice competiţia pentru personalul existent.

În acest context, BNR arată că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în februarie, indicatorul ajustat cu influenţa transferării contribuţiilor sociale revenind astfel la un nivel de două cifre, exclusiv pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

BNR mai arată că :

„S-a sesizat că, pe fondul creşterii consistente din ultimii ani, raportul dintre salariul minim pe economie şi câştigul salarial mediu brut a avansat dincolo de zona mediană a valorilor prevalente în plan european, depăşind în 2017 nivelul de 45 la sută. Şi dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a reamplificat în februarie, mai cu seamă în industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a slăbirii avansului productivităţii muncii”.

Se inversează ecartul dintre dobânzile la credite şi depozite BNR mai evidenţiază şi tendinţa de mărire în primul trimestru a ecartului dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, anticipând însă că aceasta se va inversa, pe măsura consolidării efectelor întăririi de către BNR a controlului exercitat asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, implicând şi o creştere a competiţiei între bănci pentru atragerea de rezerve, eventual potenţată de iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice de a emite titluri de stat pentru populaţie.

Totodată, potrivit BNR, după o nouă previzibilă creştere în luna aprilie, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să rămână timp de mai multe luni în jurul nivelului înalt astfel atins, pentru ca la finele anului curent să revină la 3,6 la sută, iar apoi să coboare, ajungând la finalul orizontului prognozei la nivelul de 3 la sută.

Principalele influenţe provin din majorările semnificative din ultimele luni ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi din accelerarea creşterii preţului combustibililor, în condiţiile ascensiunii cotaţiilor petrolului şi ale reintroducerii supraaccizei la carburanţi; efecte similare derivă şi din creşterea preţului produselor din tutun, în principal ca urmare a majorării accizei specifice. „Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară şi pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual”, mai arată minuta BNR.

Toate detaliile pe:

http://adevarul.ro/economie/bani/previziunile-bnr-cresterea-economica-incetineste-venitul-real-romanilor-esteinfluentat-majorarea-pretului-combustibililor-utilitatilor-1_5af9b7e4df52022f75f7c50c/index.html

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ