Recomandări dietetice specifice NAFLD

0
196
  1. Scăderea ponderală este recomandată tuturor pacienților supraponderali(cu IMC 25-29,9) sau inadrați într-un grad de obezitate( IMC peste 30kg/mp). Ea nu trebuie să depășească 1 kg pe săptămână, scăderea rapidă și necontrolată în greutate fiind în detrimentul pacientului și putând chiar să agraveze expresia clinică a NAFLD. Dietele cu conținut caloric foarte scăzut (sub 388 kcal/zi) trebuie evitate, ele putand fi cauza statusului proinflamator sistemic și a creșterii nivelului seric al bilirubinei.
  2. Acizii grași saturați induc stres oxiativ si distrucție heptocitară, cu progresia de la stadiul de steatoză simplă la steatohepatită și apoptoză celulară. Este recomadat un nivel de sub 10% acizi grași saturați în dieta zilnică, care va avea efecte de diminuare a valorilor LDL colesterol și trigliceride; nu se recomandă însă scăderea aportului sub 7%.
  3. Acizii grași trans din lactate sunt recomandați pentru consum, în timp ce fracțiunile obținute prin hidrogenarea uleiurilor vegetale induc acțiune proinflamatorie și disfuncție endotelială și sunt de evitat.
  4. Acizii grași mononesaturați extrași din ulei de măsline, floarea soarelui, avocado, rapiță, nuci, sunt recomandabili pentru capacitatea lor de creștere a nivelului HDL colesterolului și diminuare a stresului oxidativ la nivel hepatocitar.
  5. Acizii grași polinesaturați influențează pozitiv evoluția NAFLD. O dietă cu 2g/zi acizi grași polinesaturați timp de 6 luni a demonstrat scăderea nivelului de steatoză hepatică împreună cu scăderea rezistenței la insulină. Deficitul de acizi grași polinesaturați din dietă induce apariția NAFLD. Dacă fracțiunea omega 3 se regăsește mai ales în uleiul de este, vegetale cu frunze verzi și semințele de in, acizii grași omega 6 pot fi preluați mai ales din cereale, ouă și grăsimi animale. Raportul recomandat Omega 3-Omega 6 este de 1:1 până la 1:4.
  6. Carbohidrații simpli prin consum crescut de băuturi carbogazoase conduc la un risc mai mare deobezitate și apariție a DZ. Alimentele intens procesate au un conținut crescut de zaharoză și fructoză. Fructoza se regăsește mai ales în suc, jeleuri, gemuri și siropuri. Pe lângă conținutul de fructoză, băuturile carbogazoase conțin cantități mari de aspartam și caramel, ambele cu efect proinflamator la nivel hepatocitar. Aspartamul, glucid de 160 de ori mai dulce decât zaharoza, prodiuce creștere ponderala și contribuie la apariția diabetului zaharat. Fructoza induce insulinorezistență si contribuie major la apariția ficatului gras nonalcoolic. Se recomanda din aceste motive un consum maxim zilnic de 360ml de astfel de băuturi, desi ideală ar fi excluderea completă a acestui tip de consum din dietă.
  7. Continutul proteic din dietă are efecte benefice asupra evoluției ficatului gras nonalcoolic. Deficitul proteic și malnutriția pot determina evoluția către steatohepatită. Studiile efectuate pe rozătoare arată că o dietă hiperproteică și hipoglucidică ameliorează metabolismul carbohidraților și reduce steatoza hepatică datorită inhibării lipogenezei de novo. Aportul de proteine este esențial petru regenerarea hepatocitară și pune la dispoziție aminoacizi esențiali care previn acumularea țn exces a grăsimii intrahepatocitar. O dietă hiperproteică(40% proteine) reuce rsicul de boală cardio-vasculară, insă poate induce scleroză glomerulară și hipertensiune renovasculară la paienții renali cronici. Concluziile studiilor sunt că un aport mediu proteic este cel optim pentru pacienții cu ficat gras nonalcoolic datorită impactului pozitiv asupra scăderii în greutate. 25% aport energetic din proteine nu cauzează efecte adverse.
  8. Glutamatul monosodic este un potențator de aromă întâlnit în alimentele procesate, congelate sau conservate și în special utilizat de către bucătăria asiatică. Consumul de glutamat monosodic crește riscul de fucat gras nonalcoolic si potențează inflamația și displazia hepatocitară, crește noivelul de acizi grași liberi și trigliceridemia. Expunerea la glutamat monosodic cauzează deteriorarea oxidării acizilor grași, a sintezei acizilor biliari și interferează cu stocarea lipidelor.

Alegerea produselor alimentare în cazul pacientului cu NAFLD/NASH

-Alimentele pacientului cu ficat gras nonalcoolic trebuie să aibă un conținut scăzut în acizi grași saturați.

-Băuturile răcoritoare cu conținut crescut în sirop de porumb trebuie eliminate complet din dietă.

-Se va consuma doar carne slabă în grăsimi, cu precădere carne albă și doar ocazional carne roșie.

-Alimentele vor fi procesate prin fierbere, la abur sau coape fără adaos lipidic.

-Se evită prăjirea. Alimentele prăjite sunt mai greu digerabile și au conținut caloric mai ridicat.

-Se interzice consumul de smântână sau rântaș.

-Produsele de tip fast-food sunt interzise

-Se recomandă consumul zilnic de 30g nuci, bogate în acid gras alfa-linolenic, care au capacitatae de a reduce nivelul colesterolului total și a LDL-colesterol.

-Se recomanda consumul de fructe și legume, sursă importantă de vitamine antioxidante(vitamina C, E și beta-caroten):

vitamina C: coacăze negre 184mg/100g produs, frunze de pătrunjel 177mg/100g, piper roșu 144mg/100g, hrean 114mg/100g

beta-caroten: morcovi 9938 micrograme/100g produs, piersici sucate 7842microgr%, patrunjel frunze 5410 microgr%, frunze de ceapa 3400 microgr%

Vitamina E: ulei de floarea soarelui, germeni de grâu

-Fructele cele mai recomandate sunt sucul de aronia și sucurile proaspăt presate, cu efect potent antioxidant, conținând polifenoli și o cantitate crescută de proanthocianine și anthocianine.

Dr. Cristina Ban, medic specialist medicina interna

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here