Presa din Europa continuă să scrie despre decizia High Court Of Justice, Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie, de a refuza extrădarea în România a omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat la 7 ani de închisoare în celebrul dosar „Băneasa”.
Judecătorii britanici au descris cazul ca fiind unul „extraordinar”, potrivit Eureporter. Jurnaliștii mai notează că Înalta Curte britanică a constatat că există dovezi credibile care arată că judecătorul care l-a condamnat pe Popoviciu în România (n.r. Ion Tudoran), în timp ce deținea funcții judiciare, timp de mai mulți ani, ar fi oferit „asistență juridică unor oameni de afaceri corupți”.
Magistrații britanici se referă în principal la faptul că judecătorul a acordat „asistență necorespunzătoare și coruptă” reclamantului și martorului principal din urmărirea penală în cazul lui Popoviciu (n.r. George Becali).
Jurnaliștii de la NewEurope precizează, referindu-se la același subiect, că judecătorii britanici au concluzionat faptul că lui Popoviciu „i-au fost negate complet” drepturile la un proces echitabil, așa cum este precizat în Articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar extrădarea sa ar reprezenta, în consecință, o „negare flagrantă” a drepturilor sale individuale, cum sunt protejate de Articolul 5 din Convenția Europeană.
Și jurnaliștii de la London Loves Business au scris că, potrivit Înaltei Curți de la Londra, judecătorul dosarului Băneasa a oferit „asistență necorespunzătoare și coruptă” reclamantului (George Becali) și martorului principal al urmăririi penale în cazul lui Popoviciu, inclusiv solicitarea și primirea de mită.
„Faptul că judecătorul a ascuns relația de corupție pe care o avea cu reclamantul (George Becali n.r.) și eșecul autorităților române de a investiga în mod corespunzător această legătură au avut o importanță esențială în vicierea procesului”, au scris jurnaliștii.
Curtea a concluzionat în continuare că executarea unei pedepse cu închisoarea pe baza unei condamnări necorespunzătoare ar fi „arbitrară” și că extrădarea omului de afaceri ar reprezenta, în consecință, o „negare flagrantă” a dreptului său la libertate.
Condamnarea lui Popoviciu în România, o „negare flagrantă a justiției”
EU Political Report îl citează pe Joshua Rozenberg, unul dintre cei mai importanți experți juridici din Marea Britanie. Acesta spune că adevărata lecție a cazului Popoviciu este că „nu trebuie să mergi prea departe pentru a găsi un comportament judiciar care ar fi de neconceput în Regatul Unit. De asemenea, ar trebui să fie de neimaginat în Uniunea Europeană”.
Jurnaliștii arată că este pentru prima dată când Înalta Curte din Marea Britanie a concluzionat că extrădarea către un stat membru al UE reprezintă un risc real de „negare flagrantă” a drepturilor omului.
Din 2004, mandatul european de arestare a permis extrădarea rapidă între statele membre ale Uniunii Europene. Recunoașterea reciprocă se bazează pe înțelegerea faptului că fiecare stat UE poate avea încredere în procesele judiciare ale oricărui alt stat membru.
Dar încălcarea flagrantă a drepturilor lui Popoviciu pentru un proces echitabil, așa cum sunt prevăzute de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, i-au determinat pe judecătorii britanici să refuze extrădarea în România.
Lanț de abuzuri și erori în Dosarul Băneasa
Dosarul Băneasa a fost presărat cu numeroase abuzuri și erori judiciare. Martorul principal al acuzării, care a încercat în mod repetat, dar fără succes, să-l determine pe Popoviciu să facă declaraţii care să-l incrimineze, înregistrând pe ascuns convorbirile, a recunoscut în instanţă că nu a fost mituit de omul de afaceri, contrazicându-i astfel pe anchetatori.
Fostul ministru al Educaţiei, precum şi alţi martori, au declarat că terenul din Băneasa nu a fost niciodată în proprietate publică şi, prin urmare, parchetul nu poate susţine acuzaţia legală de abuz în serviciu.
Judecătorul Ion-Tudoran, de la Curtea de Apel București, a închis ochii la toate aceste nereguli. Ba mai mult, Tudoran a ajuns să inventeze probe.
Astfel, judecătorul a decis confiscarea terenurilor și clădirilor din cel mai mare complex comercial din România pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria Bibescu către statul român.
În dosarul Băneasa, în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de închisoare, nu s-a depus niciun document în acest sens. Mai mult, nici procurorii DNA nu au auzit vreodată de așa ceva!
S-a ajuns la situația aberantă unică în justiție ca un inculpat să fie condamnat pentru o faptă de prejudiciu, pentru ca abia după 4 ani, într-un alt proces, să fie stabilit un prejudiciu. Și asta prin inventarea de probe.
Astfel, Ion-Tudoran a pus verdictul de răspundere penală înainte de a stabili dacă răspunderea penală a produs vreun prejudiciu și dacă, în consecință, este întemeiată. Abia pe urmă judecătorul s-a apucat să calculeze prejudiciul. Din acest motiv, el este cercetat de Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție, pentru represiune nedreaptă și abuz în serviciu.
Mai mult, Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a motivat hotărârea din dosarul Băneasa – latura civilă la aproape un an de la pronunțare, când nu mai deținea calitatea de judecător (fiind pensionat), și în timp ce se afla internat într-un sanatoriu.