Cum sa faci ,,comisioane 20 de milioane de euro” ca functionar public..

0
1300

În data de 15 noiembrie 2019, fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 – 2017. O companie austriacă ar fi efectuat plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, cu titlu de comisioane, către mai mulţi oficiali români pentru încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată.

Alături de Sebastian Vlădescu, în acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă, Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank), acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor), acuzat de luare de mită.

” În temeiul art.346 alin.2 Cod procedură penală, respinge cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Costea Mircea Ionuţ, Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Mititelu Mihaela şi Boureanu Cristian Alexandru. Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.89/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Costea Mircea Ionuţ, Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian Alexandru şi Dascălu Constantin. Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţi, în procedura de cameră preliminară, în cuantum de câte 150 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 15 iunie 2020”, se arăta în comunicatul Curții Supreme.

Într-un alt dosar a fost trimis în judecată, la Tribunalul Bucureşti, omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se regăseşte şi fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu.

Astfel, în anul 2005, În contextul unei licitaţiei organizate pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, reprezentanţii unei companii austriece au convenit împreună cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o altă persoană apropiată de conducerea CNCFR, Mihaela Mititelu, să le plătească acestora, eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la Statul Român pentru lucrări de reabilitare. În schimbul comisioanelor oferite, oficialii români au promis efectuarea tuturor demersurilor pentru asigurarea finanţării suplimentare a contractului şi plata la timp a facturilor emise. Ulterior, sumele de bani promise au ajuns la inculpaţi urmând un circuit fictiv, menit să acopere urmele infracţiunii.

„O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 – 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoană apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă – în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu”, arată DNA.

Ulterior, pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea austriacă a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate, pentru ca, apoi, sumele să fie transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri, pentru a îngreuna şi mai mult eventuala urmărire a traseului banilor. În cele din urmă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi înmânaţi acestora. Conform DNĂ, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit suma de 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit suma de 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit suma de 2.111.799 euro. Nici directorul companiei austriece, Josef Hornegger, nu a rămas cu mâna goală… Acestuia i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

De remarcat este faptul că Josef Hornegger a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei, fiind ulterior condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească Statului Român, suma care i-a revenit, în valoare de 1.100.000 euro.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei în cazul lui Josef Hornegger, la data faptelor reprezentant al unei companii austriece, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la dare de mită (2 fapte) şi complicitate la cumpărare de influenţă.

Anchetatorii au susţinut că, în perioada 2005 – 2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la compania austriacă, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum şi plata restantă a TVA pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.

“Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la Compania Naţională de Căi Ferate ‘CFR’ SA – CNCFR”, menţionează DNA.

Concret, procurorii au arătat că în perioada 2009 – 2013, Josef Hornegger, directorul reprezentanţei din România a companiei austriece, ar fi contribuit la negocierea şi plata, către oficialii români, a unui comision de 10% din valoarea sumelor încasate de la compania feroviară, pentru deblocarea plăţilor sau pentru influenţarea acestora.

“Ca urmare a acestor demersuri, Josef Hornegger a contribuit la remiterea, cu titlu de mită, a mai multor sume de bani unor oficiali din cadrul Ministerelor de Finanţe şi Transporturi, după cum urmează: suma totală de 1.114.000 euro a fost dată inculpatului Constantin Dascălu, pentru ca acesta să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în aşa fel încât să asigure, pe de o parte, finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea necesară plăţii TVA restante de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina; suma totală de 65.000 euro a fost remisă fostului ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, în acelaşi scop; suma totală de 2.117.000 euro a ajuns tot la inculpatul Sebastian Vlădescu, care ar fi urmat să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa”, precizează anchetatorii.

DNA mai arată că, în schimbul contribuţiei sale la săvârşirea faptelor de corupţie, Hornegger ar fi obţinut, de la compania pe care o reprezenta, suma de 1.100.000 euro, prin intermediul unei firme offshore.

Prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, s-a solicitat instanţei de judecată confiscarea sumei de 1.100.000 euro, iar în cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil ce aparţine lui Josef Hornegger şi a 45 de părţi sociale pe care acesta le deţine în cadrul a două firme.

În prezenţa apărătorului ales, Josef Hornegger a declarat că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu formă de executare a acesteia – 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Conform DNĂ, diferenţa dintre sumele transferate de compania austriacă şi cele primite de inculpaţi reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare: înfiinţarea şi funcţionarea a nu mai puţin de 43 de companii offshore, comisioane bancare şi taxe, alături de foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Pentru identificarea circuitelor financiare şi a bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii: Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria.

Luni, 05 aprilie 2021, în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu este judecat pentru luare de mită şi trafic de influenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus citarea a zeci de martori, printre care fostul ministru PDL al transporturilor Radu Berceanu şi omul de afaceri, Arpad Paszkany, admiţând cererile în probaţiune formulate de DNA şi de inculpaţii din dosar, privind audierea următorilor martori: Radu Berceanu, Arpad Paszkany, avocatul Doru Cătălin Boştină, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela. În aceiaşi şedinţă, Instanţa Supremă a respins cererea de audiere ca martor a primarului Municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here