Curtea de Apel București dădea, în noiembrie 2020 sentința în cazul inculpaților în dosarul ANRP privind retrocedarea a 25 de hectare din zona Anadalchioi – Brătianu – Constanța. Un dosar de răsunet, în care judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță i-a condamnat pe inculpați la 50 de ani și 2 luni de închisoare, în total, și a dispus recuperarea a peste 7 milioane euro.
În dosar apar nume grele. Printre altele: Crinuţa Nicoleta Dumitrean (fost preşedinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților şi al Comisiei Centrale de Despăgubiri), omul de afaceri Horia Simu, evaluatorul Alin Horaţiu Dima (al cărui nume apare şi în Dosarul Retrocedărilor din Constanţa). Crinuţa Dumitrean a fost condamnată la şase ani şi trei luni de închisoare pentru retrocedarea ilegală a unui teren în municipiul Constanţa. Instanţa a hotărât confiscarea sumei de 400.000 de euro primită de aceasta cu titlul de mită. Horia Simu a primit în acelaşi dosar o condamnare de şase ani şi patru luni de închisoare. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi economistul Horia Simu, la şase ani şi patru luni de închisoare, expertul evaluator Alin Horaţiu Dima, la nouă ani şi opt luni de închisoare, Florentina Savu, consilier în cadrul ANRP – patru ani de închisoare. Instanţa i-a mai condamnat şi pe cei care au făcut parte din comisia ANRP. Aceştia sunt: Cristian Sebatian Mihai – patru ani şi patru luni de închisoare, Virgil Remus Baciu – cinci ani şi şapte luni de închisoare, Cătălin Florin Teodorescu – trei ani de închisoare cu suspendare, Attila-Gabor Marko – cinci ani de închisoare, Oana Vasilescu – trei ani de închisoare cu suspendare, Dragoş-George Bogdan – trei ani de închisoare cu suspendare, De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate la plata în solidar a sumei de 7.715.000.
Decizia nu este definitivă.
Ce spun procurorii DNA
Potrivit DNA, pe data de 22 octombrie 2009, Horia Simu, printr-un intermediar, a achiziţionat drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa, preţul cesiunii fiind de 700.000 euro. Procurorii spun că Horia Simu a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare. „Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor, în calitate de preşedinte respectiv membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente) şi a altor prevederi legale, au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horaţiu, prin care, valoarea unui teren în suprafaţă de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Brătianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei”, a transmis DNA. Anchetatorii au susţinut că aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului respectiv cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către Horia Simu şi alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de 32.209.990,76 lei.
Constanța 100% vă prezintă sinteză a sentinței penale nr. 232 din data de 27 noiembrie 2020 pronunțată de judecătorul Ghiță Ciprian Alexandru de la Curtea de Apel București Secția Penală I în acest dosar. Motivarea are peste 90 de pagini. Am selectat aspectele cele mai relevante pentru interesul public.
De aici înainte, vom folosi pe larg extrase din această motivare. La final puteți citi și rolul pe care l-au avut în acest dosar Decebal Făgădău și Claudiu Palaz.
Circumstanțe anterioare înregistrării la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a dosarului privind drepturile litigioase
„Curtea apreciază că se impune mai intai stabilirea circumstanţelor în care s-au petrecut faptele si in care inculpaţii, membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, şi-au exercitat votul în cadrul acesteia, in privinta dosarului nr. 22804/FFCC/2010.
In acest sens Curtea retine faptul ca, începând cu anul 2007, inculpatul SIMU HORIA a achizitionat drepturi litigioase de la diverse persoane la preţuri semnificativ mai mici în raport de cuantumul foarte mare al despăgubirilor pe care urma să le obţină.
In aceasta situatie, prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale, dar şi prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcţii în cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale şi Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, SIMU HORIA a iniţiat o serie de demersuri de natură a influenţa decidenţii implicaţi în procedura de retrocedare fie pentru soluţionarea urgentă a dosarului de despăgubire, fie pentru a obţine de la aceştia documente din care să rezulte că terenul s-ar afla în intravilanul municipiului Constanţa.
După ce autorităţile locale din Constanta au finalizat procedura de soluţionare a notificării nr. 458/L/1998 (completată prin notificările nr. 233/11.08.2009 şi nr. 112006/27.07.2009), formulate de TACHE RADU YOLANDA ELENA, în calitate de moştenitoare a lui RADU OCTAVIAN şi RADU MARIA şi au înaintat, la data de 17.11.2010, dosarul către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, inculpatul SIMU HORIA a iniţiat demersuri în vederea obţinerii sprijinului unor persoane cu putere de decizie, atât la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cât şi al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În aceste condiţii, inculpatul SIMU HORIA impreuna cu martorul MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, la momentul respectiv consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a continuat demersurile de a obţine cât mai urgent şi în condiţii nelegale despăgubiri în dosarul nr. 22804/FFCC al Autoritatii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
Astfel, SIMU HORIA a negociat cu MOLDOVEANU DANIEL ANDREI şi a stabilit remiterea unui procent de 25% pentru ca acesta să-şi exercite influenţa asupra unor funcţionari publici, urmand ca transmiterea acestor procente să se realizeze către 2 interpuşi, repectiv BIRISIU IONUŢ şi NICULAE AUREL.
Chiar in cuprinsul denuntului formulat la Directia Nationala Anticoruptie, SIMU HORIA a susţinut că procentul de 25% a reprezentat preţul plătit martorului MOLDOVEANU DANIEL ANDREI pentru exercitarea influenţei asupra funcţionarilor publici implicaţi în procedura de retrocedare şi acordare a despăgubirilor.
Întrucât MOLDOVEANU DANIEL ANDREI nu avea o relaţie directă cu preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, a apelat la SURDU GEORGIAN GABRIEL, directorul Regiei Autonome pentru Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, persoană cunoscută pentru relaţiile sale de prietenie cu inculpata.
Pe 26 mai 2011, DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, MIHAI CRISTIAN SEBASTIAN, BACIU REMUS VIRGIL, TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, MARKO ATTILA GABOR, VASILESCU OANA şi BOGDAN DRAGOŞ-GEORGE, membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au aprobat raportul de evaluare întocmit de DIMA ALIN HORAŢIU in dosarul nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P. s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. 7 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, întrucât inculpaţii nu au trimis dosarul spre reevaluare ci au dispus emiterea titlului de despăgubire în condiţiile în care raportul prezenta numeroase vicii de legalitate si elemente contradictorii referitoare la situatia juridica a terenului si la pozitionarea acestuia.
Existența pagubei, element de tipicitate al infracțiunii de abuz în serviciu
Rechizitoriul se fundamentează, în ceea ce priveşte existenţa unui prejudiciu, pe concluziile raportului de expertiză judiciară topografică şi de evaluare întocmite de experţii judiciari desemnaţi în faza de urmarire penala, aceştia stabilind că valoarea de piaţă a terenului în suprafaţa de 25 hectare situat în extravilanul municipiului Constanţa este de 1.035.000 euro, echivalentul a 4.405.374 lei. Pe cale de consecinţă, inculpatii au fost trimisi in judecata sub aspectul savarsirii infracţiunii de abuz în serviciu, retinandu-se ca paguba produsă statului român prin supraevaluarea suprafeţei de 25 hectare este de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei,
Curtea valideaza concluziile raportului de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti de catre expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida, in sensul ca raportul nr. 22461/R din 07.02.2011, întocmit de S.C. NATWORLD S.R.L. reprezentata de inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU in dosarul de despăgubire nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P., a realizat o identificare gresita a terenului, fapt ce a generat o evaluare nerezonabila in privinta unei parti de 21% din suprafata totala a acestuia.
Expertiza judiciară efectuata în cursul cercetării judecătoreşti de expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida a pus în evidenţă punctual şi justificat toate deficienţele, minore şi majore, constatate în analiza rapoartelor de evaluare întocmite atat de inculpatul Dima Alin Horatiu cat si de experta Barbu Ana Maria Daniela ( in faza de urmarire penala ) iar aprecierea expertelor desemnate pentru verificarea rapoartelor de expertiza a fost una obiectivă, onestă şi echitabilă, formată în baza unor verificări concrete ale tuturor comparabilelor folosite in rapoartele verificate.
Obiecţiunile formulate de inculpaţi cu privire la constatările şi concluziile raportului de expertiză judiciară efectuat în cursul cercetării judecătoreşti de expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida nu sunt apte să conducă la înlăturarea concluziilor acestui raport, reprezentand doar specularea acestora într-o manieră favorabilă.
De altfel, caracterul viciat al raportului de expertiza intocmit de inculpatul Dima Alin Horatiu rezulta din identificarea gresita a terenului care a avut drept consecinta o evaluare nerezonabila ce nu se încadrează nici măcar într-o marjă de eroare de 20% fata de valoarea mentionata in expertiza de verificare efectuata de experţii desemnaţi în faza de judecata a prezentei cauze. Această marjă de eroare de 20% este ea insasi extrem de mare in conditiile in care exista opinii de specialitate care indica marje de eroare rezonabile între 7 şi 10%, iar in cauza Titan Europe 2006 – 3 contra Colliers International Plc., soluționată în luna noiembrie 2015, o curte de apel din Regatul Unit al Marii Britanii a stabilit că la evaluarea unor proprietăți imobiliare de mari dimensiuni, este permisa o marjă de eroare maxima sau o limita a marjei de eroare la 15%.
In aceste conditii, Curtea va reţine că valoarea terenului ce a făcut obiectul dosarului de despăgubire nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P. este cea stabilită de expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida in raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti, opinia acestora fiind amplu motivată si fundamentată pe mai multe comparabile din zone similare.
Astfel, potrivit raportului intocmit de expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida în cursul cercetării judecătoreşti, valoarea globala a proprietatii ce a facut obiectul dosarului nr. 22804/FFCC/2010 al ANRP era, la data de 03.02.2011, de 6.940.100 Euro, respectiv 29.539.842 lei ( curs BNR 4,2564 ). Aceasta insemna ca raportul de evaluare nr. 22461/R din 07.02.2011, întocmit de S.C. NATWORLD S.R.L. reprezentata de inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU, a supraevaluat terenul de 25 ha din extravilanul municipiului Constanţa, care a facut obiectul dosarului nr. 22804/FFCC/2010 la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu suma de 1.809.900 Euro, suma ce reprezinta :
- paguba produsă statului român, constând în diferenţa dintre suma de 8.750.000 euro stabilită cu titlu de despăgubiri prin raportul de evaluare întocmit de către S.C. NATWORLD S.R.L., reprezentata de inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU, şi valoarea de 6.940.100 Euro rezultata din raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti de expertele Rucareanu Oana si Chirila Adriana Adelaida.
- folos necuvenit obţinut de către inculpatul SIMU HORIA, prin ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, si de catre martorii cărora le-a cesionat un procent de 25% din drepturile litigioase, respectiv NICULAE AUREL, BIRIŞIU IONUŢ, MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, STERIAN ION (director tehnic în cadrul Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat), COCOŞ DORIN şi SURDU GEORGIAN GABRIEL.
In ceea ce priveste aceste foloase necuvenite, Curtea retine ca, la data de 08.06.2011 au fost înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, sub nr. 24011 şi 24012, cererile de opţiune formulate de BIRISIU IONUŢ şi NICULAE AUREL, prin care aceştia au solicitat convertirea titlurilor de despăgubire în acţiuni la Fondul Proprietatea.
Ulterior, la data de 16.06.2011 a fost emis titlul de conversie nr. 1928/16.06.2011, prin care suma de 3.724.350 lei, cuvenită martorului BIRISIU IONUŢ, a fost convertită într-un număr de 6.797.500 acţiuni.
Tot la data de 16.06.2011 a fost emis şi titlul de conversie nr. 1927/16.06.2011, prin care suma de 5.586.525 lei, cuvenită martorului NICULAE AUREL, a fost convertită într-un număr de 10.196.249 acţiuni.
După ce a intrat în posesia acțiunilor, martorul BIRISIU IONUT a vândut prin intermediul SSIF EQUITY INVEST cele 6.797.500 actiuni de la Fondul Proprietatea, conform fisei de tranzactii, după cum urmează: în ziua de 22.06.2011 – 1.900.000 actiuni, încasând 1.026.000 lei, iar în ziua de 28.06.2011 a vândut 4.897.500 acþiuni, încasând 2.571.187, 50 lei, suma totală rezultată din vânzarea acþiunilor fiind de 3.597.187,5 lei
Din analiza declarațiilor martorilor MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, BIRISIU IONUT si STERIAN ION rezulta ca banii au fost împărțiți după următorul algoritm: lui BIRISIU IONUŢ i-a revenit un procent de 25%, adică 899.296,875 lei, pentru că a acceptat să figureze în contractul de cesiune încheiat cu ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, lui MOLDOVEANU DANIEL i-a revenit un procent de 30%, adică 1.079.156,25 lei (bani care i-au fost lăsaţi cu titlu de împrumut lui BIRISIU IONUŢ) pentru ajutorul acordat inculpatului SIMU HORIA de a obtine sprijinul inculpatei DUMITREAN CRINUTA NICOLETA prin intermediul lui SURDU GEORGIAN GABRIEL iar lui STERIAN ION i-a revenit un procent de 45%, adică 1.618.734,375 lei pentru faptul că l-a pus în legătură pe MOLDOVEANU DANIEL ANDREI cu SURDU GEORGIAN GABRIEL.
Astfel, martorul MOLDOVEANU DANIEL ANDREI a declarat că „în urma unei discuţii ulterioare pe care am avut-o cu BIRISIU IONUŢ am convenit reîmpărţirea cotelor. Astfel, STERIAN ION rămânea cu procentul de 45%, în schimb BIRISIU IONUŢ primea un procent de 25%, eu urmând să încasez 30% din valoarea totală a sumelor încasate în urma valorificării acţiunilor primite pentru cei 10%. Eu nu am primit cei 30% deoarece am convenit cu BIRISIU IONUŢ ca banii să rămână la el, urmând să mi-i dea când va putea, acesta având nevoie de banii respectivi pentru o investiţie. Precizez că nici în momentul de faţă BIRISIU IONUŢ nu mi-a dat suma respectivă”.
Această situaţie rezultă şi din declaraţia martorului BIRISIU IONUŢ, care a declarat că „înţelegerea iniţială a fost să îmi rămână 10% mie, respectiv 45% lui STERIAN ION şi 45% lui MOLDOVEANU DAN. Ulterior, MOLDOVEANU DAN a zis că o să mai îmi lase un procent de 15%”, precum şi a martorului STERIAN ION, care a susţinut că „spre sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie 2011, am mers împreună cu MOLDOVEANU DANIEL, la solicitarea acestuia telefonică, la biroul lui BIRISIU IONUŢ în zona Mariott Bucureşti, unde BIRISIU IONUŢ ne-a spus că partea sa este de 11,5% din banii obţinuţi, iar mie şi lui MOLDOVEANU DANIEL ne reveneau câte 44,2% de fiecare”.
La data de 21.06.2011 NICULAE AUREL a intrat în posesia actiunilor Fondul Proprietatea, iar la data de 23.06.2011 a vândut prin intermediul SSIF EQUITY INVEST cele 10.196.249 actiuni. În urma vânzării acestor actiuni a încasat în data de 30.06.2011, conform extrasului de cont deschis la CITI BANK România S.A., suma de 5.419.142, 90 lei.
Potrivit extraselor de cont, această sumă a fost convertită la data de 01.07.2011 în 1.278.099,74 euro, iar în aceeasi zi martorul NICULAE AUREL a retras în numerar 1.278.000 euro.
În acest sens, martorul NICULAE AUREL a declarat că „suma pe care am obtinut-o în urma valorificării procentului de 15% din actiuni după valorificarea despăgubirilor a fost de 1.278.000 euro. Când am ridicat această sumă de la bancă a fost prezent si SURDU GEORGIAN.
Declaratia martorului NICULAE AUREL se coroborează cu cele sustinute de martorul COCOS DORIN dar si de martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL, care a afirmat că „la începutul lunii iulie 2011 au fost vândute actiunile, s-au încasat banii, în jur de 1.200.000 euro”.
Această sumă a fost împărţită de SURDU GEORGIAN GABRIEL, astfel: 40.000 euro i-au fost lăsaţi lui NICULAE AUREL, 400.000 euro i-au fost remişi preşedintei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, iar restul sumei de 838.000 euro a rămas la dispoziţia martorilor SURDU GEORGIAN GABRIEL şi COCOŞ DORIN, fiind împărţită în mod egal între aceștia, respectiv câte 419.000 euro fiecare.
Acuzaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la săvârșirea infracţiunii de dare de mită de către Horia Simu
Prin rechizitoriu s-a reţinut că, in continuarea demersurilor sale de a obţine cât mai urgent şi în condiţii nelegale despăgubiri în dosarul nr. 22804/FFCC, inculpatul SIMU HORIA ar fi remis preşedintei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, suma de 400.000 euro, prin intermediul martorului SURDU GEORGIAN GABRIEL, apelând în acest scop la ajutorul mai multor persoane, cărora, pentru sprijinul acordat, le-a oferit şi cedat procente din drepturile litigioase, fără ca acestea sa fi plătit contravaloarea lor.
Analizând insa ansamblul probelor administrate in cauza, Curtea constată că învinuirea adusa inculpatului HORIA SIMU corespunde infracţiunii de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
De altfel initial, prin ordonanţa nr. 634/P/2015 din 17.07.2015 ( pct. nr. 1) procurorul de caz a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, schimbând mai apoi, prin ordonanța nr. 634/P/2015 din 18.01.2015, in mod eronat si contrar celor rezultate din probatoriul administrat, încadrarea juridica a faptelor din aceasta infracțiune în infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C.pen.
Prin încheierea din data de 3.02.2020, in baza art. 386 c.p.p., Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice data faptei inculpatului Simu Horia din infracţiunea de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 din C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din C.pen. in infracţiunea de cumpărare de influenţă, prev. de art. 292 alin. 1 din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, concluziile procurorului de ședință fiind in acelasi sens.
Curtea retine ca diferența dintre cumpărarea de influenţă şi darea de mită se manifesta la nivelul subiectul pasiv. ( ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 235A/2017 din data de 28 iunie 2017 )
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase se face în cazul infracţiunii de dare de mită către cel care are îndatoririle de serviciu a căror îndeplinire, neîndeplinire, întârziere sau act contrar acestor îndatoriri se solicită.
În cazul infracţiunii de cumpărare de influenţă, actele de promisiune, oferire sau dare de bani, se exercită către o altă persoană decât funcţionarul ale cărui îndatoriri de serviciu sunt legate de banii sau foloasele în cauză, respectiv actele sunt făcute către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar.
Or, raportându-ne la probele administrate in faza de urmarire penala si in faza de judecata, constatam faptul ca inculpatul SIMU HORIA a cedat 15% din drepturile litigioase către SURDU GEORGIAN GABRIEL şi 10% către MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, prin intermediul unor interpuşi ai acestora, pentru a le cumpara influenta pe care o aveau pe langa persoane cu putere de decizie atât la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cât şi al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel incat sa obtina despăgubirile cât mai rapid şi într-un cuantum cât mai mare.
La data de 08.12.2010, la numai 2 zile de la înregistrarea dosarului nr. 22804/FFCC/2010 la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, compusă din DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, DIACOMATU SERGIU IONUŢ, TEODORESCU CĂTĂLIN FLORIN, BACIU REMUS VIRGIL, ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA şi BOGDAN DRAGOŞ, a procedat la desemnarea evaluatorului DIMA ALIN HORAŢIU, în calitate de reprezentant al S.C. NATWORLD S.R.L., pentru a evalua terenul ce făcea obiectul dosarul 22804/FFCC/2010.
Intrat în posesia înscrisurilor mentionate, inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU l-a convocat pe martorul BULIGA NEAGU ALECSANDRU ANDREI, reprezentantul ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, pentru a-i solicita clarificări referitoare la terenul ce urma a fi evaluat.
In acest context, în luna ianuarie 2011, inculpatul SIMU HORIA i-a dat martorului BULIGA NEAGU ALECSANDRU ANDREI, într-un plic, suma de 5.000 euro, pentru a-i fi remişi inculpatului DIMA ALIN HORAŢIU in scopul stabilirii unei valori de piaţă mai mari pentru terenul ce făcea obiectul dosarul 22804/FFCC/2010.
Ca urmare, tot în luna ianuarie 2011, după momentul in care inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU a primit o copie a dosarului nr. 22804/FFCC/2010, între martorul BULIGA NEAGU ALECSANDRU ANDREI şi inculpatul DIMA ALIN HORAŢIU a avut loc o întâlnire, cu ocazia căreia martorul i-a înmânat inculpatului copii ale unor înscrisuri solicitate de inculpat, în vederea finalizării raportului de evaluare şi suma de 5.000 de euro.
Latura civilă a cauzei
La soluționarea laturii civile a cauzei, Curtea are in vedere faptul ca, potrivit art. 25 alin. 3 cod procedura penala, instanța se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.
Curtea retine ca, prin adresa nr. 286561/17.05.2016, Statul Român, prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, s-a constituit parte civilă pentru un prejudiciu total de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, reprezentand diferenţa de evaluare dintre raportul de evaluare întocmit, avizat si respectiv aprobat de inculpaţii trimişi în judecată şi raportul de expertiza întocmit în cursul urmăririi penale, poziţie ce nu a fost modificata până la finalizarea cercetării judecătoreşti.
Curtea nu va reţine rapoartele de constatare si expertiza evaluatorie întocmite în cursul urmăririi penale ca probe pertinente în stabilirea prejudiciului, pentru argumentele expuse anterior si, pentru aceleasi argumente, va constata că inculpaţii sunt răspunzători sub aspectul întinderii prejudiciului de întreaga valoare a deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 emise, cu incalcarea legii / in frauda legii, de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P.
In acest sens Curtea retine ca, principiile răspunderii civile delictuale impun reţinerea prejudiciului integral, în măsura în care a fost previzibil si ca, prin emiterea deciziei de despăgubire, inculpaţii au acceptat că bugetul de stat va fi diminuat cu întreaga sumă menţionată în decizia de despăgubire nelegala.
Decizia nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, emisa in dosarul nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P., a fost urmarea săvârşirii faptei de abuz în serviciu reţinută în sarcina tuturor inculpatilor membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, dar şi urmarea faptelor de luare de mită săvârşite de inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA si de inculpatul DIMA ALIN HORATIU, in modalitatile anterior prezentate.
Intrucat a fost rezultatul direct al infracţiunilor ce fac obiectul prezentei cauze, decizia de despăgubire nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor este lovita de nulitate absoluta, fiind emisa cu încălcarea legii / in frauda legii.
Cauza ilicită este reflectată şi de poziţia beneficiarilor deciziei de despăgubire nr. 15764/FF/26.05.2011, martorii MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, STERIAN ION, BIRISIU IONUT, SURDU GEORGIAN GABRIEL, NICULAE AUREL si COCOS DORIN fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la caracterul ei nelegal, astfel cum de altfel au si recunoscut.
Asa cum a reiesit din analiza probelor administrate in prezenta cauza, martorii MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, STERIAN ION, BIRISIU IONUT, SURDU GEORGIAN GABRIEL, NICULAE AUREL si COCOS DORIN, au cesionat drepturile litigioase având cunoştinţa de faptul că trecerea dosarului de despăgubire prin Comisia Centrală este facilitată de traficul de influenta intreprins pe langa presedinta A.N.R.P., inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, careia martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL i-a si dat, pentru solutionarea dosarului nr. 22804/FFCC/2010, suma de 400.000 euro.
Curtea constata ca martorii MOLDOVEANU DANIEL ANDREI, STERIAN ION, BIRISIU IONUT, SURDU GEORGIAN GABRIEL, NICULAE AUREL si COCOS DORIN nu pot invoca beneficiul bunei credinţe, aflându-se în poziţia unor dobanditori de rea – credinţă, participanti esentiali la circuitul infractional ce a avut ca rezultat emiterea deciziei de despagubire nr. 15764/FF/26.05.2011 in dosarul nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P.
De altfel, Directia Nationala Anticoruptie a propus instantei prin rechizitoriul nr. 634/P/2015 din data de 20 iulie 2016 mentinerea măsurilor asiguratorii luate în cauză asupra sumelor de bani şi bunurilor indisponibilizate, aparţinând martorilor BIRISIU IONUŢ, STERIAN ION, COCOŞ DORIN şi SURDU GEORGIAN GABRIEL, singura ratiune posibila pentru aceasta propunere fiind una bazata pe argumentele mai sus expuse.
In aceste conditii, Curtea va admite acţiunea civilă formulată de partea civila Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi, in baza art. 25 alin. 3 C.p.p. va anula decizia nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P. de emitere a titlurilor de despăgubire în favoarea societatii ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, în cotă de 75%, a lui NICOLAE AUREL, în cotă de 15% şi a lui BIRISIU IONUŢ, în cotă de 10%, in cuantum total de 37.243.500 lei, dar si titlurile de conversie nr. 1926/16.06.2011 emis in favoarea societatii ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, nr. 1927/16.06.2011 emis in favoarea martorului NICULAE AUREL si nr. 1928/16.06.2011 emis in favoarea martorului BIRISIU IONUŢ.
Faţă de argumentele expuse si urmare a anulării deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi a actelor subsecvente, respectiv titlurile de conversie, Curtea va proceda la repunerea părţilor în situaţia anterioară si va dispune restituirea sumei de 37.243.500 lei către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor, de catre inculpatul Simu Horia, beneficiar real al societatatii ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED – 27932625 lei, martorul BIRISIU IONUŢ – 931087,50 lei, martorul MOLDOVEANU DANIEL – 1117305 lei, martorul STERIAN ION – 1675957,50 lei, martorul NICULAE AUREL – 174299,58 lei, martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL – 2706112,71 lei si martorul COCOŞ DORIN – 2706112,71 lei.
In ceea ce priveste modul de stabilire a obligatiei de restituire, Curtea are in vedere faptul ca, urmare a deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data de 16.06.2011 a fost emis titlul de conversie nr. 1928/16.06.2011, prin care suma de 3.724.350 lei, cuvenită martorului BIRISIU IONUŢ, a fost convertită într-un număr de 6.797.500 acţiuni dar si titlul de conversie nr. 1927/16.06.2011, prin care suma de 5.586.525 lei, cuvenită martorului NICULAE AUREL, a fost convertită într-un număr de 10.196.249 acţiuni.
După ce au intrat în posesia actiunilor, ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED cat si martorii BIRISIU IONUT si NICULAE AUREL au vandut actiunile.
Anuland decizia de despagubire si procedand la repunerea părţilor în situaţia anterioară, Curtea nu va obliga pe beneficiarii fraudulosi la restituirea numarului acţiunilor pe care l-au dobândit fiecare la Fondul proprietatea si nici la restituirea sumelor primite de acestia in urma vanzarii actiunilor ci la suma totala de 37.243.500 lei pentru care a fost emisa decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nr. 15764/26.05.2011, prin care a fost acordat titlu de despăgubire în favoarea ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED ( in cota de 75%), NICOLAE AUREL ( in cota de 15%) şi lui BIRISIU IONUŢ ( în cotă de 10% ).
Aceasta deoarece, faptul că valoarea de conversie a titlurilor de despăgubire a fost de unu la unu, iar ulterior martorii au valorificat aceste acţiuni la o valoare mai mică decât cea nominală este doar un element aleatoriu, ce nu poate avea efect asupra întinderii obligaţiei de restituire care trebuie sa priveasca exact suma de 37.243.500 lei pentru care a fost emisa decizia nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin care a fost acordat titlu de despăgubire. Opţiunea de a valorifica acţiunile dobândite la preţul pieţei, imediat ulterior dobândirii lor, a fost o decizie personală a martorilor care nu au optat pentru pastrarea acţiunilor si valorificarea lor ulterioara la un preţ superior celui al conversiei iniţiale.
În aceste conditii, evoluţia preţului acestor acţiuni pe piaţă sau pe bursă, după listarea lor, este un factor speculativ, incert, ce nu poate condiţiona obligaţia de restituire nici sub aspectul existenţei sau obiectului său şi nici al întinderii sale.
Din suma totala de 37.243.500 lei pentru care a fost emisa decizia nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale, inculpatul Simu Horia, beneficiar real al societatatii ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED va restitui către partea civilă Statul Român suma de 27.932.625 lei.
Aceasta deoarece, după emiterea deciziei de despăgubire nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a emis în favoarea ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED titlul de conversie nr. 1926/16.06.2011 în cuantum de 27.932.625 lei, reprezentând un număr total de 50.981.247 de acţiuni, calculate la un preţ mediu ponderat de 0,5479 lei/acţiune.
Astfel cum rezulta din probatoriul analizat anerior, inculpatul SIMU HORIA a fost cel care a decis înfiinţarea ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, i-a controlat si coordonant activitatea prin persoana interpusa, BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU, fiind benefiaciarul real al acestei societati, in sensul art. 4 alin. 1 si alin. 2 lit. a pct. 1 din legea nr. 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor.
Din suma totala de 37.243.500 lei pentru care a fost emisa decizia nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale, martorul BIRISIU IONUŢ va restitui catre partea civilă Statul Român suma de 931087,50 lei, martorul MOLDOVEANU DANIEL va restitui suma de 1117305 lei, iar martorul STERIAN ION suma de 1675957,50 lei.
Aceasta deoarece, după emiterea deciziei de despăgubire nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a emis Titlul de conversie nr. 1928/16.06.2011 în cuantum de 3.724.350 lei, reprezentând un număr de 6.797.500 acţiuni calculate la un preţ mediu ponderat de 0,5479 lei/acţiune, în favoarea lui BIRIŞIU IONUŢ.
După ce a intrat în posesia actiunilor, martorul BIRISIU IONUT a vândut cele 6.797.500 actiuni de la Fondul Proprietatea, banii fiind împărtiti după următorul algoritm: lui BIRISIU IONUŢ i-a revenit un procent de 25%, pentru că a acceptat să figureze în contractul de cesiune încheiat cu ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED, lui MOLDOVEANU DANIEL i-a revenit un procent de 30%, adică 1.079.156,25 lei pentru ajutorul acordat inculpatului SIMU HORIA la nivelul A.N.R.P. prin intermediul lui SURDU GEORGIAN GABRIEL iar lui STERIAN ION i-a revenit un procent de 45%, pentru faptul că l-a pus în legătură pe MOLDOVEANU DANIEL ANDREI cu SURDU GEORGIAN GABRIEL.
Aplicand acest algoritm in privinta sumei de 3.724.350 lei, mentionate in Titlul de conversie nr. 1928/16.06.2011 emis în favoarea persoanei interpuse / martorului BIRIŞIU IONUŢ, rezulta ca acesta trebuie sa restituie catre partea civilă Statul Român suma de 931087,50 lei ( 25% din 3.724.350 lei) in vreme ce martorul MOLDOVEANU DANIEL va trebui sa restituie suma de 1117305 lei ( 30% din 3.724.350 lei), iar martorul STERIAN ION suma de 1675957,50 lei ( 45% din 3.724.350 lei).
Faptul ca martorul MOLDOVEANU DANIEL a lasat, cu titlu de imprumut, martorului BIRIŞIU IONUŢ suma reprezentand procentul sau de 30%, nu intereseaza modul in care cei doi beneficiari fraudulosi de despagubiri trebuie obligati la restituirea catre Statul Roman.
Aceasta deoarece, asa cum a rezultat din probatoriul administrat, martorul MOLDOVEANU DANIEL s-a comportat ca proprietar al unei fractiuni din drepturile litigioase, edificator fiind in acest sens episodul solicitarii pe care a formulat-o pentru a elimina din contractul de cesiune dreptul exclusiv de optiune al ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED.
În plus, un contract de imprumut da nastere la obligatia de restituire astfel incat suma reprezentand procentul de 30% apartine martorului MOLDOVEANU DANIEL.
Din suma totala de 37.243.500 lei pentru care a fost emisa decizia nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale, martorul NICULAE AUREL va restitui Statului Roman suma de 174299,58 lei, martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL suma de 2706112,71 lei iar martorul COCOŞ DORIN suma de 2706112,71 lei.
Aceasta deoarece, după emiterea deciziei de despăgubire nr. 15764/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a emis Titlul de conversie nr. 1927/16.06.2011, prin care suma de 5.586.525 lei, cuvenită martorului NICULAE AUREL, a fost convertită într-un număr de 10.196.249 acţiuni.
În urma vânzării acestor actiuni martorului NICULAE AUREL a încasat în data de 30.06.2011, conform extrasului de cont deschis la CITI BANK România S.A., suma de 5.419.142, 90 lei, pe care a convertit-o la data de 01.07.2011 în 1.278.099,74 euro pe care i-a retras în numerar 1.278.000 euro.
Desi, asa cum am aratat mai sus, martorii / beneficiari fraudulosi ai despagubirilor nu vor fi obligati sa restituie catre Statul Roman suma pe care au obtinut-o in urma vanzarii actiunilor, luarea in calcul a acesteia precum si a modului in care a fost impartita, serveste Curtii pentru a determina algoritmul pe care il va folosi la stabilirea concreta a sumelor pe care martorii NICULAE AUREL, SURDU GEORGIAN GABRIEL si COCOŞ DORIN le vor restitui Statului Roman.
In acest sens Curtea retine ca, din suma de 1.278.000 euro, 40.000 euro i-au fost lăsaţi lui NICULAE AUREL, iar restul a fost impartit in mod egal intre martorii SURDU GEORGIAN GABRIEL si COCOŞ DORIN. Aceasta insemna ca suma de 1.278.000 euro a fost impartita intre martorii NICULAE AUREL, SURDU GEORGIAN GABRIEL si COCOŞ DORIN dupa un urmatorul algoritm : lui NICULAE AUREL i-a revenit 3,12 % din suma, lui SURDU GEORGIAN GABRIEL i-a revenit 48,44 % iar lui COCOŞ DORIN i-a revenit 48,44%.
Aplicand acest algoritm in privinta sumei de 5.586.525 lei, mentionate in Titlul de conversie nr. 1927/16.06.2011 emis în favoarea persoanei interpuse / martorului NICULAE AUREL, rezulta ca acesta trebuie sa restituie catre partea civilă Statul Român suma de 174299,58 lei ( 3,12% din 5.586.525 lei ), in vreme ce martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL va trebui sa restituie suma de 2706112,71 lei ( 48,44% din 5.586.525 lei ), iar martorul COCOŞ DORIN suma de 2706112,71 lei ( 48,44% din 5.586.525 lei).
Faptul ca, din suma 1.238.000 euro care le-a ramas martorilor SURDU GEORGIAN GABRIEL si COCOŞ DORIN dupa ce i-au lasat interpusului NICULAE AUREL, cei 40.000 euro, acestia au dat inculpatei DUMITREAN CRINUTA, in baza intelegerii anterioare, suma de 400.000 euro nu influenteaza modul de stabilire a algoritumului de impartire a banilor si nici cuantumul sumelor de restituit catre stat, fiind irelevant modul in care cei doi au inteles sa-si cheltuieasca banii obtinuti in mod fraudulos de la A.N.R.P.
Asa cum s-a precizat anterior, urmare a anulării deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor emisa in dosarul nr. 22804/FFCC/2010 al A.N.R.P., şi a titlului de conversie nr. 1927/16.06.2011, martorii vor restitui Statului Roman suma de 5.586.525 lei (mentionata in titlul de conversie nr. 1927/16.06.2011) astfel : martorul NICULAE AUREL, va restitui suma de 174299,58 lei (3,12% din 5.586.525 lei), martorul SURDU GEORGIAN GABRIEL va restitui suma de 2706112,71 lei (48,44% din 5.586.525 lei), iar martorul COCOŞ DORIN va restitui suma de 2706112,71 lei (48,44% din 5.586.525 lei).
Repunerea părţilor în situaţia anterioară este o operaţiune juridică ce are întâietate faţă de soluţionarea pretenţiilor civile, întrucât dispoziţiile art. 25 alin. 3 C.p.p. sunt aplicate de instanţă din oficiu şi nu sunt condiţionate de existenţa unei constituiri de parte civilă, potrivit acestor dispoziţii instanţa fiind obligată să procedeze la repunerea părţilor în situaţia anterioară şi atunci când nu există constituire de parte civilă.
În aceste condiţii, obligarea inculpaţilor în solidar la plata către partea civilă a unei sume similare celei ce face obiectul repunerii părţilor în situaţia anterioară conform art. 25 alin. 3 C.p.p. ar avea ca efect îmbogăţirea fără justă cauză a părţii civile în măsura în care această a doua obligaţie, impusă în solidar inculpaţilor, ar putea fi executată concomitent cu cea ce decurge din repunerea părţilor în situaţia anterioară.
În consecinţă, soluţionarea legală a acţiunii civile impune ca obligaţia solidară a inculpaţilor de a achita părţii civile despăgubirile solicitate de aceasta să fie subsidiară obligaţiei de restituire determinată de repunerea părţilor în situaţia anterioară.
În ce priveşte cuantumul despăgubirilor, Curtea constata ca Statul Roman, prin Ministerul Finanţelor, s-a constituit parte civilă cu suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei, reprezentand diferenţa de evaluare dintre raportul de evaluare întocmit, avizat si respectiv aprobat de inculpaţii trimişi în judecată şi raportul de expertiza întocmit în cursul urmăririi penale, poziţie ce nu a fost modificata până la finalizarea cercetării judecătoreşti.
Însă, chiar dacă, asa cum s-a aratat mai sus, prejudiciul este constituit din valoarea integrală a deciziei de despăgubire nelegale, în soluţionarea laturii civile Curtea este ţinută de principiul disponibilităţii şi nu poate obliga inculpaţii la plata unei sume mai mari decât cea solicitată de partea civilă, urmând a se limita la suma totală indicată în constituirea de parte civilă, respectiv la suma de 7.715.000 euro, echivalentul a 32.838.126 lei.
Având în vedere că, în intervalul de timp scurs, moneda naţională a suferit o depreciere semnificativă, va admite acţiunea civilă formulată şi, in baza art. 25 C.p.p., va obliga, în solidar, pe inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Savu Florentina, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George, Marko Attila Gabor, Simu Horia şi Dima Alin Horaţiu, la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor a sumei de 7.715.000 euro echivalent lei la data plăţii, în măsura în care pretenţiile părţii civile nu sunt acoperite prin repunerea părţilor în situaţia anterioară şi restituirea sumei aferente deciziei nr. 15764/FF/26.05.2011 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P., anulata conform art. 25 alin. 3 C.p.p.
Curtea constată că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale si in privinta inculpatilor Savu Florentina, Simu Horia şi Dima Alin Horaţiu, întrucât aceştia au savarsit acte de complicitate prin care au ajutat pe inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Savu Florentina, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Teodorescu Cătălin Florin, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş George, Marko Attila Gabor, in savarsirea faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
Faţă de cele de mai sus, Curtea va mentine măsurile asigurătorii luate asupra sumelor de bani şi bunurilor indisponibilizate, aparţinând inculpaţilor SIMU HORIA, DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA, DIMA ALIN HORAŢIU, martorilor BIRISIU IONUŢ, STERIAN ION, COCOŞ DORIN şi SURDU GEORGIAN GABRIEL şi lui SIMU RALUCA, până la concurenţa sumelor la care sunt obligaţi faţă de partea civilă, la care se adaugă cuantumul sumelor confiscate şi cheltuielile judiciare stabilite în procesul penal.
În baza art. 289 alin. 3 C. pen. rap. la art. 112 lit. e C.pen., va fi confiscata de la inculpata DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA suma de 400.000 euro primita de aceasta cu titlu de mita sau echivalentul în lei a acestei sume la cursul de schimb al B.N.R. la data executării măsurii si de la inculpatul Dima Alin Horatiu suma de 5000 euro primita de acesta cu titlu de mita, sau echivalentul în lei a acestei sume la cursul de schimb al B.N.R. la data executării măsurii.”
Rolurile lui Decebal Făgădău și Claudiu Palaz
Cum spuneam, în dosar apar și numele fostului viceprimar al Constanței, Decebal Făgădău, și al fostului prefect, Claudiu Palaz. Cei doi au fost înregistrați și ambiental, cu aparatură audio-video.
Cităm în continuare din motivare.
„Obţinerea de catre inculpatul Horia Simu a acestor despăgubiri nelegale s-a datorat intervenţiilor făcute de acesta direct, prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale, ori prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcţii de conducere în cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale sau Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat pe lângă autorităţile implicate în procedura de retrocedare, respectiv Primăria Municipiului Constanţa, Prefectura Judeţului Constanţa, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, intervenţii care au avut ca finalitate, pe de o parte, urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire, iar, pe de altă parte, soluţionarea favorabilă a acestuia, prin acordarea de despăgubiri care nu i se cuveneau.
În aceste condiţii, inculpatul SIMU HORIA ar fi reuşit urgentarea soluţionării dosarului de despăgubire nr. 22804/FFCC/2010 de către Primăria municipiului Constanţa – Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar prin intermediul martorului FĂGĂDĂU DECEBAL – viceprimar al municipiului Constanţa, martorei DOSPINESCU DANIELA RAMONA – directorul Direcţiei Patrimoniu din cadrul primăriei şi martorei ENACHE MARCELA – secretarul primăriei şi al comisiei locale.
Pentru a intermedia legătura cu aceste persoane, inculpatul SIMU HORIA a apelat la martorul PARA LORANT care, în perioada respectivă, deţinea funcţia de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Mediului şi care avea o „obligaţie” faţă de inculpat, întrucât o angajase pe concubina sa, martora BIRO EVA, la societatea NORTH STAR REAL ESTATE, societate aparţinând soţiei inculpatului, SIMU RALUCA, în condiţiile în care martora BIRO EVA îşi desfăşurase anterior activitatea chiar în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în funcţia de consilier.
Intervenţiile martorului PARA LORANT făcute asupra viceprimarului FĂGĂDĂU DECEBAL şi conformarea acestuia din urmă de a urgenta soluţionarea cererii de retrocedare prin acordarea de despăgubiri au avut loc în contextul în care Primăria Constanţa avea în derulare proiectele Şoseaua de coastă şi orăşelul Lăcustru prin atragerea de fonduri structurale şi pentru care avea nevoie de obţinerea avizelor de mediu.
S-a mai aratat in actul de sesizare a instantei faptul ca, rezultatul acestor intervenţii s-a materializat într-un sprijin efectiv acordat inculpatului SIMU HORIA şi atunci când, la data de 06.12.2010, dosarul de despăgubire a fost înregistrat la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Primăria municipiului Constanţa – Direcţia de Patrimoniu a comunicat la solicitarea ROSINTALY MANAGEMENT LIMITED că terenul în suprafaţă de 25 ha, aşa cum a fost identificat printr-un raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul NEAGOE IOAN, s-ar afla inclus în intravilanul municipiului Constanţa, conform limitelor stabilite prin H.C.L.M. nr. 31/1997. Această adresă a fost folosită şi prezentată în dosarul de despăgubire aflat în curs de soluţionare la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi atesta contrariul celor afirmate şi constatate anterior de membrii Comisiei de Fond Funciar şi funcţionarii din cadrul Direcţiei Patrimoniu a municipiului Constanţa, în sensul că terenul în suprafaţă de 25 ha era unul arabil şi situat în extravilanul municipiului Constanţa şi nu în intravilanul acestuia. Rolul acestei adrese a fost acela de a induce ideea că terenul se află situat în intravilanul municipiului Constanţa şi că, pe cale de consecinţă, ar avea o valoare de piaţă mai mare.
În acelaşi scop al obţinerii cât mai urgente a despăgubirilor, inculpatul SIMU HORIA, prin intermediul martorului MOLDOVEANU DANIEL ANDREI – consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale la acea dată, s-a întâlnit cu prefectul judeţului Constanţa, PALAZ CLAUDIU-IORGA, şi a obţinut sprijinul acestuia pentru soluţionarea favorabilă şi urgentă a dosarului, aspect materializat prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi înaintarea dosarului la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.”
Înregistrări. Ce discutau între ei
„În sesizarea depusa la data de 26.10.2015 la Directia Nationala Antiocoruptie, MOLDOVEANU DANIEL ANDREI confirma faptul că, în cursul anului 2009, la insistențele lui SIMU HORIA s-a întâlnit cu acesta si cu PALAZ CLAUDIU- IORGA la un restaurant din București, ocazie cu care i-a auzit pe cei doi discutând despre procedurile de despăgubire şi despre faptul că primăria Constanţa împiedica respectivele proceduri.
Această întâlnire dintre prefectul judeţului Constanţa, PALAZ CLAUDIU-IORGA şi inculpatul SIMU HORIA a fost confirmată si de martorul BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU care a aratat că discuţiile purtate cu prefectul PALAZ CLAUDIU-IORGA au privit numărul de înregistrare alocat si obiectul dosarului, precum şi punerea la dispoziţia prefectului a unor copii ale documentelor relevante. Martorul BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU a precizat că inculpatul SIMU HORIA avea sprijinul prefectului judeţului Constanţa în vederea soluţionării favorabile şi urgente a dosarului prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi înaintarea dosarului la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Prin urmare, intervenţiile făcute de inculpatul SIMU HORIA pe lângă prefectul judeţului Constanţa, martorul PALAZ CLAUDIU-IORGA, sunt confirmate de martorii BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU şi MOLDOVEANU DANIEL ANDREI.
Declaraţiile acestor martori se coroborează cu conţinutul convorbirilor purtate în mediul ambiental la data de 30.10.2015 între STERIAN ION şi PALAZ CLAUDIU IORGA dar şi cu conţinutul convorbirii purtate în mediu ambiental la data de 17.11.2015 între PARA LORANT şi viceprimarul municipiului Constanţa, FĂGĂDĂU DECEBAL (proces-verbal din 11.12.201 si proces-verbal din 24.11.2015 de redare a dialogului ambiental).
Astfel, la intrebarea martorului STERIAN ION dacă îl cunoaşte pe inculpatul SIMU HORIA, martorul PALAZ CLAUDIU IORGA a răspuns „Horia Simu …A! Da! Horia Simu, da! A lu… (neinteligibil)”.
Ulterior, după ce martorul STERIAN ION l-a întrebat dacă a primit suma de 100.000 euro de la inculpat, s-a repoziţionat negând atât primirea sumei de bani, cât şi existenţa vreunei întâlniri cu inculpatul în prezenţa martorului MODOVEANU DANIEL ANDREI.
În acelaşi sens relevant este şi răspunsul martorului PALAZ CLAUDIU IORGA la întrebarea martorului STERIAN ION dacă s-a întâlnit cu aceştia în cursul anului 2010, respectiv „Păi, care din ele? Cum era? Cum să fie? Niciodată nu m-am văzut cu ei!”.
Din conţinutul aceleiaşi convorbiri mai rezultă că martorul PALAZ CLAUDIU IORGA s-a întâlnit de mai multe ori cu martorul MOLDOVEANU DANIEL ANDREI fie la „Cotroceni”, fie la o „cârciumă”, această din urmă locaţie fiind indicată şi de martorii BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU şi MOLDOVEANU DANIEL ANDREI şi chiar de inculpatul SIMU HORIA.
În condiţiile în care martorul BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU a declarat că, la una din întâlnirile cu PALAZ CLAUDIU IORGA, i-au fost date mai multe înscrisuri cu privire la dosarul de despăgubire, din conţinutul convorbirii la care am făcut referire rezultă că martorul recunoaşte că i-a dus lui MOLDOVEANU DANIEL ANDREI „hârţoage”, dar că nu a fost vorba de bani („…Da` niciodată nu s-a pus problema de bani, de …niciodată … Ce-a avut el ce-i duceam eu lui pe … cu ăştia…alea sunt hârţoa…hârţoage… N-a avut nicio treabă! Nu s-a făcut şi nu mi-a…”).
Din conţinutul dialogului purtat în mediu ambiental la data de 17.11.2015 între martorul PARA LORANT şi viceprimarul municipiului Constanţa, FĂGĂDĂU DECEBAL rezultă că martorul PARA LORANT recunoaşte expres intervenţiile făcute pe lângă viceprimarul FĂGĂDĂU DECEBAL, astfel:
„FĂGĂDĂU DECEBAL: A venit o hârtie, pe fax, de la DNA cu… cu firma, cu dosarele alea, despre care la un moment dat, m-ai rugat tu şi cel mai probabil, îţi daiseama, că voi fi chemat.
PARA LORANT: Îhi.
…[…]…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Păi, da, dar tu mi-ai zis că ai un prieten care are nişte probleme sau ceva de genul acesta.
PARA LORANT: Da.”
„FĂGĂDĂU DECEBAL: Păi, ştiu, că noi chiar am avut discuţii de serviciu. N-am discutat…
PARA LORANT: Da, absolut! N-am discutat nimic. Eu nici nu ştiu detalii ce a fost atunci, cred că nici ea nu ştie pentru ce era hârtia asta. Pur şi simplu era o cerere depusă oficial la voi la care trebuia să daţi un răspuns şi cred că întârziase sau nu ştiu, ceva, de genul acesta.
…[…]…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Da, Comisia trebuia să analizeze dosarele.
PARA LORANT: Îhi, îhi, nu-mi aduc aminte de astea!
FĂGĂDĂU DECEBAL: Că stăteau.
PARA LORANT: Deci, eu îmi aduc aminte de o adeverinţă, de ceva…parcă. Îhi, alea erau. Atâta trebuie să-ţi aduci aminte pur şi simplu…nu ştiu… Dacă îţi aduci aminte de foarte multe detalii …(neinteligibil – vorbeşte în şoaptă)… şi nu ştiam? Începe după aia să ne întrebe dar cum, ce, cum? Că…ăsta a avut un …o problemă foarte mare cu… dar care s-a mediatizat foarte mult, cu retrocedarea aia în valoare foarte mare, ştii?…
…[…]…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Ideea e că eu nici nu mai ţin minte, tocmai de aia am vrut să vorbesc cu tine.
PARA LORANT: Îhi! Asta e cea mai bună strategie. Nu ţin minte! Semnez mii de hârtii! Nu, de unde să ţin minte? Acum 4 ani, 5 ani… nici nu-mi aduc aminte exact. Da` probabil nişte informaţii au, deja…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Mai mult decât atât, ce să spun? Decât adevărul. Că, sincer, nici nu-mi aduc aminte, nu mai ştiu cu cine ai venit, când ai venit sau când a venit prietena…
PARA LORANT: Îhi! Da ` nici nu trebuie să-ţi aduci aminte tu… A venit ea sau am venit eu sau…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Îhi!
PARA LORANT: Despre aia îţi aduci tu aminte. S-a mai dus probabil şi cu el, dar nu ştiu atuncea dacă au intrat la tine, n-au intrat.
FĂGĂDĂU DECEBAL: Păi, eu nu ţin minte să mai fi venit ea la mine. Ştiu doar că la un moment dat mi-ai zis tu că vine ea până la mine şi eu n-am făcut altceva decât s-o îndrum la… la biroul …
PARA LORANT: Da! Exact aşa a fost ! Exact aşa a fost! Exact aşa a fost…
…[…]…
FĂGĂDĂU DECEBAL: Nu, că ţin minte că am chemat pe cineva la mine în birou.
PARA LORANT: Îhi! Nu ştiu dacă ai chemat pe cineva…oricum nu s-a rezolvat acolo pe loc, că n-a fost vorba că ai chemat pe cineva şi aia a zis: „Gata, acum te rezolv!”. Deci.. Nu ştiu! Nu tu ai chemat-o să… [neinteligibil]… avem o cerere din asta, avem ceva, un dosar?Ţi-a confirmat şi mai departe totul a mers pe calea…procedurală.
FĂGĂDĂU DECEBAL: Dar nu mai ţin minte când era, ă?
PARA LORANT: Nu. 2010, unşpe, doişpe … ceva de genul ăsta… [neinteligibil]…”
Se poate constata faptul ca, în momentul în care martorul FĂGĂDĂU DECEBAL i-a spus că nu-şi mai aduce aminte („Despre ce-i vorba, că eu chiar nu ştiu nimic? Eu ţin minte doar că tu ai venit la mine şi mi-ai zis că o cunoştinţă are nişte probleme. Nişte probleme…are două dosare vechi”), martorul PARA LORANT s-a arătat încântat că acesta nu-şi mai aminteşte „…[…]…e bine dacă nu ţii minte …[…]…”, sugerându-i să declare cu prilejul unei eventuale audieri că nu a comis vreo ilegalitate şi că nu i-a fost promis ceva la schimb („PARA LORANT: Eu zic că e bine dacă nu ţii minte şi oricum nici eu nu ţin minte dacă…chiar nici eu n-am ce să spun aici. Eu nu ţin minte nimic. Nu ţi-a cerut nimeni nicio ilegalitate, nu ţi-a promis nimeni, nimic…ceva la schimb”).
Declaraţiile martorilor mentionati se coroborează si cu înscrisurile emise de Primăria Constanţa şi Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în perioada octombrie – noiembrie 2010, în legătură cu dosarul de despăgubire al cărui beneficiar a fost inculpatul SIMU HORIA, înscrisuri care dovedesc urgenţa cu care au fost întocmite, in doar doua luni de zile (octombrie şi noiembrie 2010 ), documentele de către membrii Comisiei locale de fond funciar Constanţa şi alţi funcţionari ai diverselor direcţii ale Primăriei Constanţa.
Curtea retine, in baza probelor mentionate mai sus, ca celeritatea derularii procedurilor a fost determinată de intervenţia inculpatului SIMU HORIA, prin intermediul martorilor BULIGA NEAGU ANDREI ALECSANDRU, PARA LORANT şi BIRO EVA asupra viceprimarului FĂGĂDĂU DECEBAL şi de către acesta asupra martorelor DOSPINESCU DANIELA RAMONA şi ENACHE MARCELA.
A urmat apoi emiterea Hotărârii nr. 111 din 23.08.2010 de catre Instituţia Prefectului Judeţul Constanţa, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin care a fost validată propunerea Comisiei locale Constanţa potrivit Anexei nr. 1 (2 poziţii) şi Anexei nr. 2 (2 poziţii), hotărâre semnată, printre alţii, şi de prefectul PALAZ CLAUDIU-IORGA.
De menționat că, în cursul cercetării judecătorești au fost audiați martori precum Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Marcela Enache, Decebal Făgădău, Claudiu Iorga Palaz, Radu Mazăre. Potrivit motivării, în scopul „obţinerii cât mai urgente a despăgubirilor, inculpatul SIMU HORIA, prin intermediul martorului MOLDOVEANU DANIEL ANDREI – consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale la acea dată, s-a întâlnit cu prefectul judeţului Constanţa, PALAZ CLAUDIU-IORGA, şi a obţinut sprijinul acestuia pentru soluţionarea favorabilă şi urgentă a dosarului, aspect materializat prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi înaintarea dosarului la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.”
Citeste mai mult pe ct100.ro
