Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, în cadrul unei conferinţe, a spus că mentinerea la un nivel slab al calităţii infrastructurii limitează perspectivele de creştere economică ale ţării noastre.
Ea a declarat: “Calitatea slabă a infrastructurii o cunoaştem cu toţii, este resimţită de toţi cetăţenii şi limitează perspectivele de creştere economică pentru România, în special în sectoarele transporturi, mediu şi energie. De fiecare dată, discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu, punând accent pe ceea ce Uniunea Europeană finanţează”.
Comisarul european pentru politică regională a consideră că fondurile europene nu înseamnă împrumuturi, ci sunt bani gratuiţi care vin ca alocaţie din bugetul UE pentru România. Conform acesteia, ţara noastră nu a fost pregătită post-aderare ca să acceseze fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2007-2013, când Comisia de la Bruxelles a alocat 19,5 miliarde euro numai pe politica de coeziune.
Corina Creţu a menţionat: “Din păcate, din cele 19,5 miliarde de euro alocate pe fondurile pe care le-am gestionat s-au pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport. Dacă ne uităm la partea plină a paharului, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar aproximativ 14,5 miliarde de euro au fost lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde au fost salvate din proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea în proiecte realizate, cum ar fi Autostrada Soarelui, pentru care statul plătea credite. De asemenea, am preluat salariile funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene din România, pentru a ajunge la rata de 90% şi de a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”.
Din cifrele oferite de comisarul european cu prilejul conferinţei EuroImpact reţinem că, prin intermediul fondurilor europene, în ţara noastră s-au înfiinţat 14.000 de întreprinderi mici şi mijlocii care au un total de 51.000 locuri de muncă, au fost realizate 2000 de proiecte de cercetare şi dezvoltare, s-au reabilitat din punct de vedere al eficienţei energetice 40.000 de apartamente şi s-au închis 299 de depozite neconforme de deşeuri. Tot pe fonduri europene, 2.488 de şcoli beneficiază de internet, 100 de policlinici şi spitale au fost modernizate.
În actualul exerciţiu bugetar al Comisiei Europene, 2014-2020, ţara noastră are alocate 31 miliarde euro, inclusiv bani pentru susţinerea agriculturii şi a investiţiilor publice. Pentru absorbţia mai rapidă, DG Regio a stabilit ca fiecare stat membru să fie obligat să aloce din fondurile europene primite minimum 6% oraşelor şi regiunilor.
În acest context, comisarul european a spus că a fost surprinsă de decizia guvernului Dăncilă de a realiza în parteneriat public-privat spitalele regionale. Corina Creţu a criticat modul în care a crescut valoarea de construire a celor trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi:
“Am semnat în 2015 acest Program Operaţional Regional, a fost dorinţa Guvernului României de atunci de a introduce aceste trei spitale regionale – 300 de milioane de euro, din care 150 de milioane finanţare europeană şi 150 de milioane finanţare naţională şi locală. Între timp s-au făcut studiile de fezabilitate. Aici vreau să spun că este o inadvertenţă şi o greşeală în ceea ce s-a declarat, aceea că studiul de fezabilitate al Băncii Europene de Investiţii ar costa 120 de milioane de euro. În realitate, costă 1,8 milioane de euro. Dar s-a ajuns la această sumă între 1,2 miliarde şi 1,5 miliarde având în vedere faptul că 105 milioane de euro a costat designul pentru cele trei spitale regionale, urmând ca 830 de milioane să fie alocaţi pentru construcţii şi echipamente de calitate”.
Ea a spus că speră să reuşească să găsească fondurile europene pentru a acoperi diferenţa dintre cele 150 de milioane euro alocate iniţial de UE şi valoarea actuală necesară pentru ridicarea celor trei spitale regionale.
Referitor la fondurile europene, Corina Creţu a precizat că acestea au contribuit la întărirea economiei în toate ţările membre, inclusiv în Marea Britanie, dar s-a vorbit prea puţin despre efectele concrete.
“Este foarte important ca cetăţenii UE din fiecare ţară să ştie ce s-a făcut şi ce se poate face cu fondurile UE, în condiţiile unui limbaj antieuropean din ce în ce mai pregnant. Avem de-a face cu un limbaj antieuropean foarte pregnant şi România nu-şi permite luxul nici măcar să se gândească la ieşirea din UE”, a concluzionat Corina Creţu.
Pentru viitorul ciclu financiar multianual al UE, 2021-2027, Comisia Europeană a propus o creştere cu 8% a fondurilor şi de coeziune pentru ţara noastră, dar pentru stabilirea acestui buget este nevoie de un acord al Consiliului UE cu Parlamentul European.
