Inflaţia de 5,6% pentru sfârşitul anului – Analiză realizată de Matei Repan, Consultant la Public Affairs Solutions.
Prezentarea situației actuale
Rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie 2021, de la 3,9% în iunie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,64%, serviciile cu 2,74% iar mărfurile alimentare cu 2,33%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).Prețurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1%, iar de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) majorarea preţurilor a fost de 4,4%.
Prețul cartofilor a scăzut cu circa 30%. Companiile aeriene, afectate puternic de restricțiile de călătorie, au redus prețurile biletelor cu peste 23% la sută pentru a mai atrage clienți. Prețuri mai mici au fost și la fructele proaspete.
Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc07r21_0.pdf
BNR prognozează o inflaţie de 5,6% pentru sfârşitul anului
Așa cum anticipau majoritatea analiștilor financiari, inflația a crescut exponențial în prima jumătate a anului 2021, iar prognozele pentru sfârșitul anului au fost revizuite constant la un nivel superior. Așteptările analiștilor se datorează:
- Politicilor monetare;
- Politicilor bugetare;
Acestea au avut un impact la nivel global, ca răspuns la criza economică generată de pandemia de COVID-19;
Băncile Centrale au hotărât să sprijine activ economia și sectoarele puternic afectate de pandemie prin:
- Împrumuturi;
- Emisiuni monetare substanțiale;
Astfel, utilizând logica economică de bază, creșterea masei monetare aflate în circulație și costul capitalului aflat la cel mai redus nivel din istorie, duc în mod inevitabil la inflație. Prin urmare, Băncile Centrale și-au asumat o rată ridicată a inflației, pentru a putea veni în sprijinul companiilor afectate puternic de restricțiile de circulație. Totodată, acestea și-au luat angajamentul că vor ține inflația sub control, creșterile prețurilor din ultima perioadă având, în opinia experților, un caracter strict tranzitoriu. Pe de altă parte, creșterile prețurilor la energie au avut un impact semnificativ asupra creșterilor de preț din majoritatea sectoarelor economiei. Creșterea prețurilor la energie s-a datorat în cea mai mare parte exploziei prețurilor certificatelor de CO2, pe care companiile producătoare de energie trebuie să le achiziționeze, în funcție de volumul de CO2 emis în atmosferă. Astfel, accelerarea tranziției către o economie verde și sustenabilă are implicații importante pentru sectorul energetic, având în vedere ca majoritatea statelor Europene sunt încă dependente de centralele pe cărbune. Astfel, pentru a putea ține pasul cu prețul CO2, companiile au fost nevoite să transfere costurile către consumatorul final.
Așteptările pe termen mediu și lung
Pe termen mediu și lung ne așteptăm ca guvernele și băncile centrale la nivel global să vină cu măsuri de combatere a inflației, crescând gradual dobânzile de referință, pentru a crește costul capitalului, și a limita astfel creșteri necontrolabile ale prețurilor. Pe de altă parte, măsurile pe care Uniunea Europeană le propune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, își vor produce efectele treptat, iar statele membre vor renunța la energia provenită din surse poluante, ne mai fiind nevoie ca acestea să suporte costurile cu emisiile de CO2.
În concluzie, rata ridicată a inflației este un element asumat la nivel global prin politicile bugetare, monetare și fiscale. Modul în care guvernele vor reuși să gestioneze inflația în următoarea perioadă și eficiența cu care statele Europene vor implementa măsuri pentru tranziția către o economie verde și sustenabilă, vor arăta dacă politicile adoptate până în prezent au fost corecte, și vor dicta evoluția economică în următorul deceniu.
