Bucureşti – Pe 6 iunie 2017, Senatul a votat pentru ca o serie de companii româneşti deţinute de stat, inclusiv CE Oltenia (care furnizează o treime din necesarul energetic al ţării), să fie exceptate de la legea privind guvernanţa corporativă. În momentul de faţă, propunerea legislativă este trimisă către Camera Deputaţilor, care este camera decizională în privinţa acestei exceptări. În plus, suntem îngrijoraţi că lista companiilor exceptate ar putea fi suplimentată cu alte întreprinderi de stat.
Legea privind guvernanţa corporativă este una crucială, deoarece încurajează managementul profesionist şi independent politic, precum şi creșterea transparenţei în companiile de stat, având drept obiectiv final îmbunătăţirea performanţei acestora şi creşterea economică generală a ţării. În trecut, România a suferit din cauza rezultatelor managementului conectat la clasa politică, care a generat pierderi substanțiale pentru diferite companii şi industrii.
În cazul CE Oltenia, includerea pe lista de excepţii a fost votată ca urmare a pretenţiei nefondate că „guvernanţa corporativă nu a produs efectele aşteptate, procesul managerial fiind îngreunat, fără flexibilitate”.
În acest context, Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea și Manager de Portofoliu, declară:
- „Suntem extrem de dezamăgiţi şi îngrijoraţi văzând eforturile parlamentarilor de a extinde în continuare ‘lista neagră’ a companiilor de stat exceptate de la legea privind guvernanţa corporativă. Acesta este un uriaş pas înapoi în procesul de creştere a calităţii managementului în companiile de stat esențiale pentru economia României.
- Aceste excepţii vor submina credibilitatea companiilor în rândul investitorilor străini şi vor avea un impact negativ asupra performanţei companiilor incluse pe această listă.
- Dacă, până acum, observam o încetinire a ritmului de implementare a principiilor de guvernanţă corporativă, sau chiar o întrerupere a implementării, ultimele evoluţii din Parlament reprezintă un regres evident, care ar putea aduce daune suplimentare unor companii de stat cheie. Nu este vorba doar de principii; sunt afectate veniturile statului şi buzunarele cetăţenilor.
- Ţinând cont strict de dividendele companiilor aflate în acest moment în portofoliul FP, putem sublinia creşterea de aproape 12 ori a dividendelor încasate de Statul Român, de la 117 milioane RON la 1.4 miliarde RON. Aceste rezultate au fost obţinute în numai cinci ani, începând cu 2011, când guvernanţa corporativă a fost implementată, până în 2016.
- Subliniem că CE Oltenia este un exemplu clar de companie care are nevoie urgentă de guvernanţă corporativă considerabil îmbunătăţită, pentru a-şi putea continua ritmul de creştere – de la pierderi record în 2015, pierderi reduse în 2016 şi un mic profit pe primul trimestru din 2017 – şi care necesită eforturi deosebite din partea tuturor actorilor implicaţi. Efectele proiectului de lege, aşa cum arată acum, vor fi extrem de dăunătoare pentru stabilitatea pe termen lung şi dezvoltarea companiei.
- Mai mult, exceptarea unor companii precum CE Oltenia, dar şi a altora, de la guvernanţa corporativă va creşte costurile lor de finanţare, câtă vreme băncile obişnuiesc să solicite dobânzi mai mari de la întreprinderile conduse politic.
- De asemenea, această ‘listă neagră’ şi extinderea ei ar putea juca un rol major în periclitarea eforturilor României de a se alătura Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), precum şi de a obţine ridicarea statutului pieţei de capital la cel de piaţă emergentă. Este binecunoscut faptul că economiile dezvoltate au structuri de guvernanţă corporativă foarte solide.
- Aşadar, facem apel în special la Camera Deputaţilor să ia în considerare prejudiciul pe care votul său l-ar putea aduce unor companii precum CE Oltenia, dar şi daunele aduse de suplimentări de ultim moment ale acestei ‘liste negre’, pe care se aşteaptă a fi incluse şi alte companii din portofoliul Fondului Proprietatea, unde guvernanţa corporativă, bazată pe eficienţă, investiţii şi profitabilitate, reprezintă o regulă.”