Catalonia, comunitate autonoma istorică a Spaniei, a organizat in data de 1 octombrie, in ciuda unei decizii de neconstituționalitate data de către Tribunalul Constituțional al Spaniei, dar in baza principiului peremptoriu de drept internațional de autodeterminare, un referendum al cărui voturi au fost pro-independența.
Sâmbăta premierul spaniol, Mariano Rajoy, a trimis spre dezbatere in Senat măsura activării articolului 155 al Constituitiei spaniole prin care guvernul central preia temporar puterile guvernului catalan. Măsura a fost dezbătută marți de către o comisie specială formată din 27 de senatori, urmând ca astăzi președintele catalan Puigdemont sa ia cuvântul in fata acesteia, înainte de votul de vineri.
Deși actualmente dreptul de a convoca alegeri regionale spontane aparține liderilor regionali, prin activarea articolului 155 al Constituției spaniole, Rajoy urmareste transferul de putere care i-ar putea aduce timp pentru amânarea alegerilor, calmarea spiritelor si ulterior recastigarea majoritatii in Parlamentul catalan, majoritate care din anul 2015 aparține separatiștilor.
Criza politica si amenințarea asupra statusului quo au generat in mod evident repercusiuni economice. Peste o mie de companii au decis mutarea sediilor din Catalonia, CaixaBank, cel mai important jucător bancar regional decizand si el mutarea sediului central la Valencia. Potrivit Financial Times, acțiunile CaixaBank au scăzut cu 10 procente in urma referendumului, marți înregistrând o creștere slaba de 0.6 procente. Gonzalo Gortázar, CEO CaixaBank a declarat ca deși nu se urmărește transferarea unităților comerciale din Catalonia, măsura mutării sediului central la Valencia nu este una cu caracter temporar.
Referendumul din Catalonia nu deschide insa Cutia Pandorei, ci el este precedat de referendumul kurd pentru independența din data de 25 Septembrie. Inițiativa a fost susținută doar de Israel, bineînțeles din considerente geostrategice, toate celelalte națiuni impotrivindu-se acesteia pentu a dezcuraja astfel restul kurzilor din regiune. In mod evident cel mai vocal opozant a fost guvernul de la Bagdad care nu ar avea de pierdut doar teritorial, dar si economic prin pierderea unor rute comerciale vitale. Deși Kurdistan ii este vital Iraqului, la randul sau, economia de la Erbil depinde de relațiile comerciale pe care GRK le-a stabilit prin liderul sau, Masoud Barzani, cu Turcia si Iran, tari care nu au susținut nici ele referendumul.
Totusi, in ciuda imensei presiuni atât de la nivel național, cât si internațional, pe 25 Septembrie, kurzii au votat pentru independența si refuza actualmente cerința guvernului central de anulare a rezultatului. Potrivit BBC, președintele Iraqului Fuad Masum s-a întâlnit duminica cu liderii kurzi pentru a evita posibilitatea escaladării conflictului politic.
De asemenea, duminica liderii de extrema dreapta ai regiunilor italiene Veneto si Lombardia organizeaza un referendum consultativ pentru a obține mai autonomie, motivul care generează cel mai mare val de emoție in rândul votanților fiind recuperarea parțiala a soldei fiscale actuale.