Doar 27% dintre angajații din România ar putea lucra de acasă. Cel mai mic procent din UE

0
160
lucra de acasă

Un studiu realiza  de VoxEU și Centrul pentru Cercetare și Politici Economice (CEPR),  arată că  doar România și Slovacia, dintre tarile europene nu depășesc 30% din totalul angajatilor ceteoretic ar putea lucre de acasa.

Conform aceluiasi studio 15 dintre cele 27 de țări ale UE înregistrează procente peste media UE, Luxemburg fiind pe prima poziție.  Mai exact, din 5,57 milioane de angajaţi români, doar 1,5 milioane pot, teoretic, să lucreze de acasă.

În timp ce o revoluție de telemunca a fost prevăzută intermitent timp de peste patru decenii, ea nu s-a concretizat niciodată cu adevărat. Într-adevăr, cifrele din sondajele reprezentative ale forței de muncă arată că până la apariția crizei Covid-19, doar aproximativ una din douăzeci de persoane angajate în UE27 lucrau de obicei de acasă în 2019 – o pondere care a rămas destul de constantă din 2009. Izbucnirea pandemia Covid-19 și măsurile de îngrădire rezultate au fost instituite pentru a încetini răspândirea virusului au schimbat brusc toate acestea, din necesitate. În primul semestru al anului 2020, munca de acasă a devenit modul obișnuit pentru milioane de lucrători din UE și din întreaga lume.

Teleoperabilitatea, ca fezabilitate tehnică

Studiul incearca să identificăm ce factori contribuie la realizarea unui loc de muncă „teleoperabil” și în ce măsură. Lucrările contribuie la dezbaterea tot mai ampla cu privire la potențialul muncii la distanță, oferind un cadru teoretic explicit conceptului de „ teleoperabilitate” și estimări bazate pe datele profesiilor europene cele mai raspandite.

S-au analizat profilul ocupational a peste 130 de meserii, folosind descrierile de sarcini ocupaționale din Indagine Campionaria italiana delle Professioni, cu indicatori suplimentari din ancheta privind condițiile de muncă europene.

Întrucât cu tehnologia actuală, manipularea fizică a obiectelor este adevărata bariera pentru lucru la distanță, au fost măsurate în ce măsură au nevoie lucrătorii din fiecare ocupație pentru a îndeplini sarcini fizice, cum ar fi mișcarea obiectelor, inspectarea echipamentelor sau operarea vehiculelor. Locurile de muncă care necesită o cantitate semnificativă de sarcini fizice au fost clasificate ca neoperabile de la distanta, în timp ce toate celelalte locuri de muncă au fost considerate tehnic teleoperabile.

Aplicând această clasificare la datele privind ocuparea forței de muncă, studiul estimeaza că 37% din numărul de locuri de muncă dependente din UE27 poate fi efectuat de la distanță. Această estimare este foarte apropiată de cele indicate în sondajele efectuate în timp real în timpul crizei Covid-19, în special sondajul electronic „Living, Working and Covid-19” al Eurofound (Eurofound 2020).

Deasemenea estimările referitoare la fracția de ocupare a forței de muncă teleoperabile variază între 35% și 41% în două treimi din țările UE, cu cea mai mare valoare în Luxemburg (54%) și cea mai mică în România (27%)

Studiul mai concluzioneaza că doar 13% din ocuparea forței de muncă în Europa se ocupă de ocupații teleoperabilee care nu implică sarcini sociale limitate (de exemplu, vânzarea, predarea, îngrijirea altora, lucrul cu publicul) și, în principiu, pot fi realizate de la distanță fără a pierde sau a limita calitătatea muncii.

Restul de 24% din locurile de muncă teleoperabila implică o interacțiune socială extinsă și astfel pot fi furnizate parțial doar de la distanță fără o pierdere semnificativă a calității serviciilor.

Ce locuri de muncă se pot face de acasă?

Analiza datelor de teleoperabilitate tehnică pe grupe de ocupaționale apare o primă diferență izbitoare între munca cu  celor din birouri (gulere albe) și cei din productie  (gulere albastre), aceasta din urmă fiind mult mai puțin teleoperabila, în principal datorită cerințelor fizice ale locurilor de muncă și ale dependenței de loc asociate.

Analiza in functie de venituri arat diferente foarte mari lecate de teleoperabilitatea locului de munca. Astfel 75 %dintre  locuirle de munca aflate in to topul veniturilor sunt teleo teleoperabile in timp ce la polul opus in sfertul locurilor e munca cel mai prost platite doar 10 % sunt teleoperabile.

In functie de gradul de educatie pe care fiecare loc de munca il necesita, balanta inclina clar in favoarea locurilor de munca ce cer un nivel de educatie mai mare de cel liceal.

In ceea ce priveste marimea firmei in care locurile de munca sunt active, micro intreprinderile au joburi cu o teleoperabilitate ceba mai mica decat IMM-urile si companiile mari. Totusi aici diferentele sunt mult mai mici decat analizele dupa alte caracteristici, situandu-se intr-o plaja  intre 30-55%

40% dintre locuitorii orașelor sunt angajați în funcții care le permit telemunca, față de numai 30% din totalul celor care locuiesc în mediul rural. De altfel, la nivelul anului trecut (deci înainte de pandemie), numai una din 20 de persoane angajate în UE lucra, cu regularitate, de acasă, cifrele fiind constante în ultimii zece ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here