Am citit ieri articolul intitulat oarecum pompos, dar fara legatura cu realitatea si nici cu continutul, “Somnul ratiunii naste monstri” (textul original ii apartine lui Goya si chiar nu are nici o legatura cu subiectul). Chiar daca apreciez mult experienta domnului Valentin Lazea, am remarcat ca inca din primele randuri, dansul se incurca putin in argumente. Vorbeste chiar de la inceput despre un “free lunch” pentru mediul privat de business, cand de fapt, acest “pranz gratuit” a fost pana acum integral acordat sistemului public, in conditiile in care multe dintre afacerile private (mai ales cele mici si medii) au simtit de la inceput impactul masiv al decretelor guvernamentale si ordonantelor militare. In tot acest timp ce sute de mii de angajati din sistemul public au fost trimisi acasa sa nu faca nimic si sa incaseze in continuare 100% din salariu si alte beneficii (multi dintre ei nu faceau mare lucru nici inainte, dar acum situatia devine mai evidenta, cand stau efectiv acasa, iar sistemul nostru public este complet ne-digitalizat, asa ca nu prea ai cum sa lucrezi de acasa in sistemul public romanesc, cu putine exceptii).
Mai departe, articolul vorbeste de propunerea facuta de oamenii de afaceri din Romania pe baza de “mimetism” cu ce se intampla in statele bogate, ceea ce e din nou gresit. Si eu am exemplificat in articole precedente situatia din Romania prin comparatie cu diferite alte tari, dar nu am ales SUA cu sprijin de 2 trilioane dolari, Japonia cu 1 trilion dolari sau Germania cu 600 miliarde euro, ci Ungaria cu 30 miliarde dolari, mult mai aproape de noi si asemanatoare ca dezvoltare economica. Poate autorul articolului, care nu a dat niciodata salarii unei echipe de angajati din business-ul privat, nu intelege cum este sa nu ai bani pentru salarii din cauza ca Guvernul ti-a inchis afacerea. Deci nu ai inchis din vina ta, nu pentru lipsa de productivitate sau competitivitate sau din cauza unui management substandard, ci pentru ca pur si simplu nu mai ai voie sa tii business-ul deschis. Cum sa le spui oamenilor ca trebuie sa ii dai afara, ca nu stii ce sa faci? De la aceste sentimente a pornit propunerea, nu din mimetism, pentru a trage un semnal de alarma mediului politic romanesc, care a oprit afacerile prin decrete si ordonante militare, iar Guvernul trebuie sa isi asume si o responsabilitate fata de aceste afaceri, care pana acum au contribuit in mod constant cu zeci de procente din turnover-ul lor catre bugetul de stat. Apoi urmeaza niste argumente punctuale, pe care le analizez pe rand:
- Ceea ce le este permis tarilor bogate, nu le este permis tarilor emergente (pe scurt, nu ii e permis Romaniei): Ungaria, o tara care nu este nici pe departe bogata si care are o datorie publica de doua ori mai mare decat Romania, ca procent din PIB, a anuntat zilele trecute un pachet economic anti-criza de 30 miliarde de dolari, adica 18% din PIB. Alte tari emergente cu datorii publice mai mari ca a Romaniei (deci care, la fel ca Ungaria, nu au creantele si celelalte avantaje ale statelor bogate foarte indatorate) au anuntat sau analizeaza programe masive de sustinere a lichiditatilor si apoi repornirea economiilor nationale, tot in gama dublu-digit din PIB-ul lor anual, asa ca argumentul numarul unu nu se sustine. As mai adauga si faptul ca daca vom continua cu aceasta atitudine provinciala (in sensul unei provincii prafuite si sarace a unui imperiu mai mare), Romania nu va reusi sa se apropie de tarile dezvoltate. Poate aceasta este de fapt problema Romaniei, ca nu are oameni care sa gandeasca liber, care sa gandeasca mai curajos, adevarati lideri, ci birocrati care stiu ca lucrurile se fac intr-un anume fel, asa cum s-au facut intotdeauna (evident nu in interesul national ci in interesul strainilor), astfel incat Romania sa ramana pentru totdeauna intr-o zona mediocra a Europei si a lumii.
- Urmeaza argumentul cu “generatia urmatoare” care va plati greselile acestei generatii: de acord, dar este vorba despre greseli care s-au facut si se fac de 30 ani in Romania, aceasta actiune rapida si masiva acum pentru contracararea efectelor crizei Covid19 in economia romaneasca ar fi dimpotriva, in sfarsit o masura in directia buna.
- Argumentul numarul trei este legat de imprumuturi vs. granturi, deci de structura finantarii. Daca ati vazut pachetul de 500 miliarde de euro recent aprobat de UE, el contine nu mai putin de 240 miliarde de euro, jumatate din suma, pentru lichiditati (iar cele 500 de miliarde nu contin bondurile propuse de tarile din sudul Europei, asa ca am putea asista la majorari ale acestui pachet), deci poate ca ar exista totusi niste resurse “nebanuite” pentru Romania (un pic peste 1% din PIB-ul UE si peste 4% din populatia Uniunii). Pe un principiu de sustinere mai mare pentru tarile mai putin dezvoltate, ne putem astepta la 10 miliarde de euro sau mai mult numai din acest pachet. Iata cum numerele incep sa arate un pic altfel, iar eu personal sunt convins ca vor exista si alte resurse mai putin conventionale, care nu ar putea fi activate intr-o criza “normala”, dar care vor fi facute disponibile acum. Cu privire la faptul ca Romania este in mod moderat afectata de criza, este pur si simplu o estimare bazata pe nimic (cu o parafraza din Morometii: “pe ce te bazezi, domnule Lazea?”). Eu personal cred ca efectul economic asupra Romaniei va fi mult mai puternic decat asupra altor tari europene, din motive pe care le putem detalia, in niciun caz mai mic.
- Faptul ca Polonia a construit rapid un pachet economic 10% din PIB (la un PIB de cateva ori mai mare decat al Romaniei), iar Ungaria a anuntat un pachet urias de suport economic, nu face decat sa ne arate ca aceste tari ar putea fi inca si mai competitive dupa criza, in timp ce Romania va pierde din competitivitate: acesta nu este mimetism, pur si simplu daca toti o fac si noi nu, Romania va ramane inca si mai la coada tarilor din UE, cu o criza profunda atat economica, dar si sociala.
- La urmatorul punct, argumentul ar fi ca “Romania si-a epuizat toata munitia”: atunci cum se explica cele 130 milioane de euro pe care Guvernul le aloca pentru Tarom si BlueAir? Adica avem gloante, dar doar pentru cine vrea Guvernul? Iar asta in totala lipsa de interes si respect fata de zecile de mii de companii private din aceleasi verticale afectate (turism, transport de persoane, horeca, evenimente, etc.) care au suferit cel putin la fel de mult ca Tarom si BlueAir, care sunt agenti economici ce opereaza in acelasi spatiu cu cele doua linii aeriene, platesc taxe catre statul roman, dar acum sunt lasate sa intre in colaps? As astepta un articol foarte viguros pe aceasta tema de la dumneavoastra sau de la Banca Nationala, ca sa fie mai oficial.
- Argumentul ca FMI ne-ar pune conditii greu de acceptat: am vazut chiar aseara economistul sef de la FMI admitand ca pachetele de suport pentru tari in acest moment vor fi orientate pe lockdown si asigurarea lichiditatilor pentru companii, asa ca se pare ca si FMI intelege ca e un context fara precedent si oricum, daca nu vorbim macar cu ei, nu cred ca vom sti care sunt conditiile, corect? Altfel nu facem decat sa ne uitam, foarte romaneste, la drobul de sare care sta sa cada pe noi. Cu privire la capitalizarea firmelor private din Romania, mi se pare o idee scoasa ca un iepure din joben, nu cred ca cineva cu mintea intreaga si-ar pune o astfel de problema acum, in conditiile in care firmele private din Romania intra in probabil cea mai grea criza de la Marea Depresie incoace! Daca era o gluma aceasta afirmatie din articol, trebuia sa aiba insa un emoji, un smiley la final!
- Cu privire la rating-ul de tara, cred ca ceea ce ar aprecia cel mai mult agentiile ar fi in o actiune reala si concreta a Guvernului pentru reducerea aparatului bugetar, care ar fi foarte potrivita acum, cand oricine poate intelege reduceri de salarii umflate, reduceri de personal in sistemul public, etc. dar si debirocratizare si digitalizare, aceste argumente ar fi cele mai convingatoare. Pe termen scurt este clar ca nimeni, nicaieri in lume, nu poate vorbi in prezent despre reduceri de deficit bugetar, iar tarile care erau pe excedent, cu foarte putine exceptii, vor trece pe deficit, in conditiile Covid19, asa ca intr-o gandire traditionala, multe tari ale lumii ar ajunge imediat in categoria junk!
La finalul articolului, primim cu totii o serie de sfaturi, din pacate bazate, asa cum am aratat mai sus, pe o analiza superficiala si in multe locuri, complet gresita. De fapt, daca pleci de la premise gresite, evident si concluzia este gresita: autorul articolului spune ca “orice largire a deficitului sau a datoriei (…) va lungi perioada de ajungere la normal in perioada (sic) post-criza”, cand de fapt realitatea este exact invers: orice lipsa de interventie economica hotarata acum, va produce colapsul unei mari parti a economiei private romanesti, cu consecinte grave si de termen lung si foarte lung in ceea ce priveste dezvoltarea economica si sociala a Romaniei! Si nu uitati cu totii, situatii fara precedent, solicita masuri fara precedent! Dar, asa cum se mai spune “only time will tell” …
Articolul la care fac referire este aici.
Sursa articol original:ghenea.ro
