Ce este recesiunea economica
Recesiunea economica este un termen macroeconomic care se referă la o scădere semnificativă a activității economice generale într-o regiune desemnată. Raportata în timp, recesiunea economica a fost recunoscută ca declin economic în două trimestre consecutive.
O recesiune economica reprezintă scădere semnificativă a activității economice, care durează mai mult de câteva luni conform NBER . Există cinci indicatori economici ce se iau în considerare pentru a defini o perioada de recesiune economica: produs intern brut real, venit, rata de ocupare a forței de muncă, producțiea și vânzările cu amănuntul.
Cine este NBER
Fondată în 1920, NBER este o organizație privată, fără scop lucrativ, non-partizan, dedicată conducerii cercetărilor economice și diseminării rezultatelor cercetării în rândul academicienilor, factorilor de decizie publică și profesioniștilor de afaceri. Cercetătorii afiliați de NBER studiază o gamă largă de subiecte și utilizează multe metode diferite în activitatea lor.
Pe scurt NBER – National Bureau of Economic Reasearch este o entitate formată din specialisti în economie ce spun când începe o perioada de recesiune și când aceasta se oprește. Bineințeles că activitatea NBER nu se limitează doar la astfel de previziuni.
De retinut
- O recesiune este o perioadă de scădere a performanței economice în întreaga economie care durează câteva luni.
- Întreprinderile, investitorii și oficialii guvernamentali urmăresc diverși indicatori economici care pot ajuta la prezicerea sau confirmarea debutului recesiunilor, dar sunt declarați oficial de către instituții non-guvernamentale.
- O varietate de teorii economice au fost dezvoltate pentru a explica cum și de ce apar recesiunile.
Indicatorii recesiunii economice
Nu există o metodă sigură de a prezice cum și când va avea loc o recesiune. În afară de cele două trimestre consecutive ale declinului PIB-ului, economiștii evaluează mai mulți indicatori pentru a determina dacă o recesiune este iminentă sau are loc deja. Potrivit multor specialisti în economie, există unii indicatori predictori general acceptați, care atunci când apar împreună pot indica o posibilă recesiune.
Cel mai important indicator al recesiunii este considerat PIB-ul real. Aceasta este valoarea totală produsă de companii și persoane fizice dintr-o țară. Se numește real, deoarece efectele inflației sunt eliminate prin aplicarea unui deflator.
Atunci când rata de creștere a PIB-ului real devine negativă, ar putea semnala o recesiune. Dar, uneori, creșterea va fi negativă, apoi va deveni pozitivă în trimestrul următor, sau indicatorul poate fi revizuit in trimestrul urmator. Este foarte dificil, si specialistii se feresc în general să stabilească dacă este o perioadă de recesiune sau nu doar pe baza evoluției PIB -ului.
De aceea, institutiile economice măsoară următorii cinci indicatori lunari. Acestia oferă o estimare în timp a creșterii economice. Când acești indicatori economici scad, si PIB-ul va scadea. Aceștia sunt indicatorii de urmărit dacă doriți să știți când economia este într-o recesiune:
- Venitul personal real – adica veniturile medii ale populatie ajustate cu rata inflatiei si din care se elimina costurile cu asigurarile si ajutorul social. Când venitul real scade, aceasta duce la scaderea cererii si a consumului.
- Producția industrială și utilizarea capacității de productie
- Productia și vânzările cu ridicata/cu amănuntul ajustate cu rata inflației
- Estimarea PIB-ul de catre instituțiile financiare de rognoza macroeconomica
De remarcat că indicatorii din piața bursieră NU sunt un indicator al recesiunii. Prețurile acțiunilor reflectă veniturile anticipate ale companiilor listate. Așteptările investitorilor sunt uneori prea optimiste sau prea pesimiste. Acest lucru face ca piața bursieră să fie mai volatilă decât economia.
Recesiunea economica – cauze
Numeroase teorii economice încearcă să explice de ce și cum economia s-ar putea încadra din tendința sa de creștere pe termen lung și într-o perioadă de recesiune temporară. Aceste teorii pot fi clasificate în general ca fiind bazate pe factori economici reali, factori financiari sau factori psihologici, cu unele teorii care pun la distanță decalajele dintre aceștia.
Unii economiști consideră că schimbările reale și schimbările structurale ale industriilor explică cel mai bine când și cum apar recesiunile economice.
De exemplu, o creștere bruscă și susținută a prețurilor petrolului din cauza unei crize geopolitice ar putea crește simultan costurile în multe industrii – vezi criza petrolului din anii 70- nouă tehnologie revoluționară ar putea face rapid industrii întregi învechite, în ambele cazuri declanșând o recesiune larg răspândită.
Teoria ciclului real de afaceri este cel mai bun exemplu modern al acestor teorii, explicând recesiunile drept reacția naturală a participanților pe piață la unul sau mai multe șocuri negative reale, neanticipate ale economiei.
Unele teorii economice încearca sa explice perioadele de recesiune ca fiind dependente de factorii financiari. Acestea se concentrează, de obicei, pe supraexpansiunea creditului și cresterea riscului financiar în perioadele economice de crestere anterioare recesiunii, sau pe contracția banilor și a creditului la debutul recesiunilor sau ambele.
Pandemiile si Recesiunea Economica
Una din cauzele cel mai puțin analizate, pâna în prezent a recesiunii economice a fost pandemia. În contextul mondial actual legat de pandemia COVID-19 se impune o analiza atât cantitativa cât și calitativă a modului în care o pandemie poate influența economia mondială, dar mai ales care sunt efectele pe termen scurt si mediu.
Intr-o analiza a influnțelor si efectelor economice ale gripei spaniole asupra economiei Statelor Unite,Thomas A. Garrett într-un raport publicat în 2007 Economic Effects of the 1918 Influenza Pandemic- Implications for a Modern-day Pandemic tragea câteva concluzii interesante:
- Gradul mare de urbanizare va duce la rate mai mari de mortalitate.
- Armonizarea veniturilor între diferite pături sociale va face ca rata de mortalitate să fie oarecum aceeasi indiferente de media veniturilor.
- Orasele suprapopulate vor crea o presiune pe sistemul de sănătate ceea ce va duce la probleme logistice de gestionare a numărului mare de cadavre – vezi cazul Italiei (n.r)
- Carantinele locale ar putea afecta afacerile locale pe termen scurt. Angajații vor fi
probabil concediati. Familiile fără contact direct cu virusul pot experimenta si ele presiuni financiare. - Unele afaceri ar putea suferi pierderi care depășesc 50%. Altele, cum ar fi cele care oferă servicii de sănătate și produse dedicate sistemului sanitar, pot avea o creștere în afaceri (cu excepția unei carantine complete). Dacă pandemia provoacă o penurie a angajaților, ar putea exista o creștere temporara a salariilor pentru angajații rămași în unele industrii. Acest lucru este mai puțin probabil decât în 1918, având în vedere mobilitatea mai mare a lucrătorilor din prezent.
- Ne putem baza pe autoritatile locale, stat și guverne să ajute în cazul a pandemie modernă? Guvernul SUA și-a arătat incapacitatea de a gestiona dezastrele în
trecutul (de exemplu, uraganul Katrina). Local pregătirea de către departamentele de sănătate și spitale, servicii de voluntariat (de exemplu, Crucea Rosie) și private și acțiuni responsabile ale populației sunt posibile pentru a atenua efectele unei zile moderne
gripa pandemi.
Recesiunea Economica vs Criza Economica
Economiștii spun că au existat aproximativ 30 de recesiuni în lume din sec XIX până în prezent. Din 1980, au existat patru astfel de perioade de creștere economică negativa care au fost considerate recesiuni. Exemple bine cunoscute de recesiuni includ recesiunea globală în urma crizei financiare din 2008 și Marea Depresiune din anii 1930.
Deși nu există criterii specifice pentru a declara o depresie, caracteristicile unice ale Marii Crize au inclus o scădere a PIB-ului cu mai mult de 10% și o rată a șomajului care a atins pe termen scurt 25%. Pur și simplu, o depresie/ criza economica- este un declin sever care durează mai mulți ani. O criza economica este o recesiune economica profundă și de lungă durată.
Cum ne afecteaza recesiunea economică
Marea majoritatea am trecut prin recesiunea din anii 2008-2010 si am vazut deja care sunt efectele la nivel personal ale unei crize economice. In primul rând criza de lichiditati în rândul populație este asteptată, ca efect a unei rate a somajului foarte mari in industriile direct afectate: Horeca, Arta si cultura, Servicii directe către populatie, afaceri locale. Falimente ale afacerilor mici locale ce nu au capital să treaca peste o perioada lunga de inactivitate – 6-12 luni.
Consumul populatie scade drastic si prin efect de domino marii retaileri reduc salariile angajatilor sau inchid o parte din magazine.
În multe perioade de recesiune, oamenii își pierd locuințele atunci când nu își pot permite sa plăteasca ratele ipotecare.
Tinerii nu pot obține un loc de muncă bine platit după terminarea școlii. Asta poate afecta întreaga carieră a unei persoane aflate la început de drum.
Beneficiile recesiunii economice
Desi multi vor nega existenta vreunui beneficiu în aceste perioade de recesiune, s-au observat de-a lungul timpului si câteva beneficii pentru economie dar si pentru populație.
Un lucru bun într-o recesiune, la nivel macroeconomic, este faptul că acesta vindecă inflația. Bancile Centrale trebuie să asigure întotdeauna un echilibru între încetinirea economiei suficient pentru a preveni inflația fără a declanșa o recesiune. De obicei, Fed face acest lucru fără ajutorul politicii fiscale.
La nivel individual, oamenii vor trebui sa învete meserii noi, de viitor, în contextul in care trebuie să se adapteze pentru a-si asigura traiul zilnic. In general în timpul recesiunii persoanele cu pregatire profesionala mai dezvoltată si mai diversificată au sanse mai mari să îsi gaseasca un nou loc de munca.
