Unui bucureștean îi ia în medie zece ani să cumpere o locuință, în timp ce pentru un parizian efortul de a achiziționa o proprietate este aproape dublu. „Micul Paris” este, așadar, una dintre cele mai accesibile capitale europene dacă raportăm veniturile medii nete ale populației la prețurile locuințelor.
În plus, piața imobiliară rezidențială din România beneficiază și de o anumită stabilitate comparativ cu celelalte țări din regiune, având un ritm de evoluție a prețurilor mai lent. Alături de dinamica salarială, modificarea ratei dobânzii de politică monetară are de asemenea un impact asupra pieței proprietăților rezidențiale, mai exact asupra ritmului de creștere a prețurilor locuințelor.
În prezent, există o tendință de temperare a prețurilor locuințelor sau chiar de scădere la anumite tipuri de proprietăți: de exemplu, prețul mediu al unui apartament nou din București s-a redus cu 67 de euro/mp comparativ cu luna mai 2022 (conform Imobiliare.ro), pe când la cele vechi, prețul a scăzut cu 24 de euro.
Trebuie menționat și că foarte mulți români (aproximativ 95%) sunt deja proprietari de locuințe, iar activele imobiliare acoperă trei sferturi din averea netă a populației.
Consider că preferința românilor pentru investițiile în proprietăți este firească, întrucât nivelul de incertitudine este mai scăzut.
