Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) consideră că 2017 a fost unul dintre cei mai de succes ani pentru industria IT din România, însă deciziile politice şi administrative din ultimele luni au transformat efortul celor peste 110.000 de specialişti din domeniu într-un viitor incert.
Primul efect va fi resimţit de la 1 ianuarie 2018 de cei peste 35.000 de angajaţi care pot pierde 3.000.000 euro lunar ca urmare a modificării legislaţiei privind taxarea salariilor, susţin reprezentanţii Asociaţiei. În plus, creşterea solidă de 15% a cifrei de afaceri din sector de anul acesta, precum şi depăşirea pragului de venituri de 4 miliarde de euro nu se mai pot repeta şi în 2018, în condiţiile actuale.
Din păcate, spun reprezentanţii ANIS, modificările recente în plan fiscal forţează evaluări interne ale companiilor, indiferent de modelul de business sau dimensiunea companiei, care arată perspective de creştere în staţionare sau chiar în scădere, sub presiunea dificultăţilor de recrutare şi a creşterii costurilor cu forţa de muncă. Lipsa de predictibilitate în plan fiscal şi măsurile contradictorii asumate la nivel guvernamental conduc către un prognostic general rezervat pentru evoluţia industriei tech în 2018, iar perspectivele pe termen mediu şi lung sunt serios afectate.
De asemenea, modificările fiscale aplicabile într-un termen foarte scurt influenţează negativ şi oportunităţile de dezvoltare a industriei locale. „În mijlocul revoluţiei digitale, România încearcă să capete o poziţie fruntaşă, confirmată în 2017 de câteva tranzacţii importante pe plan internaţional, precum achiziţiile Vector Watch de către Fitbit şi Clever Taxi de către mytaxi, dar şi investiţiile anunţate pentru UiPath şi Bitdefender. Ţara noastră are şansa de a multiplica astfel de poveşti de succes, dar nu o va putea face fără baze solide şi predictibilitate”, spune Teodor Blidăruş, preşedintele ANIS.
Oportunităţile de creştere trebuie susţinute şi fructificate pe mai multe paliere pentru a fi obţinute rezultate. Unele dintre acestea, precum politicile în zona de educaţie, se pot vedea pe termen lung. Începând de anul acesta, România a intrat în clubul ţărilor dezvoltate, prin introducerea informaticii în curricula obligatorie pentru gimnaziu. Demersul de creştere al competenţelor digitale trebuie continuat şi la liceu, iar la nivel academic industria îşi doreşte să sprijine un plan pe termen lung, care să aibă ca obiectiv creşterea numărului de studenţi şi absolvenţi STEM, dar şi conectarea cu specialităţile non-tehnice, pentru a avea o forţă de muncă pregătită pentru cerinţele din viitor ale pieţei muncii.
„România nu trebuie să rămână doar cu un istoric de inteligenţă distribuită global, ci trebuie să îşi asume un viitor pe măsură. Sectorul tech are toate şansele să devină locomotiva economiei româneşti şi să transforme România într-un centru de inovaţie şi proprietate intelectuală la nivel european, chiar global. Tot ce trebuie este ca aceste şanse sa fie folosite la maximum şi nu ignorate sau chiar irosite”, mai spune Teodor Blidăruş, preşedintele ANIS.
