Până în primăvara acestui an, firmele care aveau o cifră de afaceri de până la 220.000 de lei nu plăteau taxă pe valoarea adăugată. Între timp, plafonul a crescut până la 300.000 de lei. Unii patroni au găsit o modalitate de a evita plata taxei. În loc de o firmă, deschid mai multe.
În urmă cu patru ani, Cristian Chiţu dechidea o patiserie în Capitală. După doar şase luni de la deschidere, cifra de afaceri ajungea la pragul care îl transforma pe antreprenor în plătitor de TVA.
Cristian Chiţu, antreprenor: Fiind plătitor de TVA, consider că e binevenit TVA-ul de 9%, în industria alimentară. În momentul în care îţi plăteşti chiria sau prestezi anumite servicii, TVA-ul de 19% te ajută foarte mult să îţi deduci TVA-ul de 9% pe care tu îl încasezi de la clienţi.
Datele de la Registrul comerţului arată că în România sunt aproape 1.400.000 de firme. Peste 71.000 dintre ele, deschise doar în prima jumătate a acestui an. Dintre acestea, peste jumătate sunt neplătitoare de TVA. Adică firme a căror cifră de afaceri nu trece de 300.000 de lei anual.
Adrian Bența, consultant fiscal: În opinia mea, în acest moment, vom avea multe firme neplătitoare de TVA, tocmai datorită acestui plafon și mai ales datorită diversificării prestării de servicii! Din punctul meu de vedere, o societate neplătitoare de TVA este mai avantajoasă pentru acei antreprenori la începutul activității lor, când principala sursă a venitului este o prestare de servicii realizate de ei!
Diferenţa dintre prestarea de servicii şi vânzarea de bunuri, într-o afacere, stă în faptul că, atunci când cumperi produse pentru propria firmă, ca utilizator final, taxa pe valoare adăugată este plătită la raft. Alții însă, mai inventivi, și-au deschis afaceri în domenii care permit deducere de TVA chiar dacă aceasta este de doar 5 la sută.
În primele 8 luni ale acestui an, au fost făcute peste 80 de schimbări fiscale. În aceste condiţii, analiştii financiari nu exclud ca pragul care stabileşte plata sau neplata taxei pe valoare adăugată să fie modificat.
