Părinţii scot din buzunar, în medie, aproape 3.100 de lei în acest an pentru fiecare copil pe care-l trimit la şcoală sau la liceu

0
318

Declarativ, educaţia preuniversitară este gratuită în ţara noastră.

Cel mai recent studiu sociologic realizat de organizaţia Salvaţi Copiii,  arată realitatea: cum costurile neoficiale ale educaţiei s-au dublat în opt ani. În anul şcolar care va începe în curând părinţii cheltuiesc, în medie, aproape 3.100 de lei pentru fiecare copil pe care-l trimit la şcoală sau la liceu.

Spre comparaţie, în anul 2010, părinţii au cheltuit, în medie, 1.490 de lei pentru fiecare copil care a urmat învăţământul preuniversitar, arăta studiul efectuat de Salvaţi Copiii.

În acest an, costurile educaţiei preuniversitare sunt mai mari pentru părinţii din mediul urban (care plătesc, în medie, 3.351 lei ca să-şi trimită copiii la şcoală) decât pentru cei din mediul rural, care cheltuiesc, în medie, peste 2.700 lei pentru fiecare copil care merge la şcoală sau la liceu, potrivit studiului realizat de organizaţia Salvaţi Copiii.

Defalcat pe niveluri de educaţie, părinţii copiilor din ciclul primar plătesc, în medie, peste 2.500 de lei, în timp ce părinţii elevilor de gimnaziu cheltuiesc peste 3.100 de lei, în medie, pentru a-şi pregăti copiii de şcoală, iar cei ai liceenilor – peste 3.600 de lei, în medie, mai arată studiul organizaţiei Salvaţi Copiii.

Cei mai mulți bani pe care părinții îi scot din buzunar pentru ca elevul să primească educație de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea sălilor de clasă, manuale.

Ponderea părinţilor care-şi trimit copiii la meditaţii plătite la materiile studiate la şcoală (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut la 40% în 2018, de la 24% în 2010, iar preţurile meditaţiilor au urcat şi ele, de la circa 1.350 de lei, în medie, în 2010, la peste 1.850 lei în 2018.

Peste jumătate dintre elevii de liceu fac meditaţii, faţă de aproape 20% dintre copiii din şcoala primară, mai arată studiul realizat de Salvaţi Copiii.

Fondul clasei rămâne şi în anul 2018 unul dintre costurile neoficiale ale educației: 56% dintre părinţi achită fondul clasei în acest an, faţă de 72% dintre părinţi care au contribuit la acest fond în anul 2010.

Aproximativ 2 din 10 părinţi spun că fondul clasei este o contribuţie obligatorie. Majoritatea părinţilor nu sunt consultați în privința destinației acestor bani, mai arată studiul citat. Aproximativ 46% dintre părinți spun că banii pe care-i plătesc la fondul clasei se cheltuiesc pe materiale didactice sau pentru amenajarea sălilor de clasă.

Sub 1% dintre părinţi spun că li ce cer bani pentru înscrierea copilului la şcoală, promovarea examenelor sau protocol la examene, mai arată studiul citat mai sus. Ponderea acestora a scăzut în ultimii opt ani, de la 5% în anul 2010, la sub 1% în acest an.

În jur de 10% dintre părinţi îşi trimit copiii la programe de after school, iar majoritatea acestora suportă integral costurile programului, indiferent că sunt desfăşurate în unităţi publice sau private.

De altfel, costul ridicat al acestor programe reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului educațional românesc, cauzând discriminări succesive și vulnerabilizarea suplimentară a copiilor care provin din medii socio-economice vulnerabile, atrage atenţia organizaţia Salvaţi Copiii.

Una dintre măsurile cele mai eficiente de menținere a copiilor vulnerabili în școală este programul ”Școala după școală”, prin care li se asigură asistență pedagogică, psihologică, dar mai ales un mediu social stabil și în siguranță. Aproximativ 25.000 de copii au beneficiat până acum de programul ”Școala după școală”, desfășurat de organizaţia Salvați Copiii România, spun oficialii organizaţiei.

„Accesul egal al copiilor la educație de calitate este un beneficiu pentru întreaga societate. De aceea, condiționarea financiară a participării la programe de suport educațional constituie un factor de discriminare extrem de grav, pentru că sunt astfel dezavantajați tocmai acei copii care au nevoie de ajutor.

În acest fel, decalajele sunt adâncite, iar sărăcia educațională devine un statut social permanent. Singura cale de a garanta integrarea socială de calitate este accesul la educație.

Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al organizaţiei Salvaţi Copiii România, spune că Salvați Copiii face eforturi constante pentru ca programul „Școala după şcoală” să fie implementat la nivel național, cu prioritate crescută acolo unde sunt copii care au nevoie de tot suportul pedagogic pentru a putea rămâne în școală. Educația nu trebuie să fie un lux, ci, așa cum prevede și legea, un drept universal și neîngrădit, pentru toți copiii.

Doar 45% dintre școlile bucureștene au implementat programul „Școala după şcoală” în anul școlar precedent: adică 89 de școli din cele 200 în care se organizează învățământul primar și gimnazial.

Studiul organizaţiei Salvaţi Copiii a fost efectuat pe un eşantion de 903 de respondenţi, prin interviuri faţă în faţă.

Toate detaliile pe:

http://www.economica.net/peste-3-000-de-lei-costa-invatamantul-gratuit-din-romania-costurile-ascunse-ale-educatiei-suportate-de-parinti-s-au-dublat-in-opt-ani-studiu_158006.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here