Lista mari contribuabili 2021 și obligații pe care aceștia le au
Lista mari contribuabili reprezintă o centralizare a companiilor care îndeplinesc unul sau mai multe din criteriile stabilite de administrația fiscală din România, după cum va fi explicat pe parcursul acestui articol.
Ultima versiune a listei a fost pusă la dispoziția publicului cu cinci ani în urmă, la sfârșitul anului 2016, astfel că aducerea în prezent a acesteia era deja imperios necesară.
Mai mult, încadrarea companiilor în lista mari contribuabili aduce cu sine pentru acestea o serie de schimbări în cadrul îndeplinirii obligațiilor de natură fiscală în domeniul prețurilor de transfer, dacă desfășurau tranzacții cu părțile sale afiliate – această condiție fiind aplicabilă în majoritatea cazurilor.
Companiile încadrate ca mari contribuabili în clasificarea ANAF – criterii financiar-contabile vs. criterii fiscale
Deschidem această secțiune prin a clarifica faptul că acele companii care sunt desemnate entități mari din punct de vedere contabil nu intră automat pe lista mari contribuabili din perspectivă fiscală.
Criteriile financiar-contabile de clasificare a companiilor
Vorbim astfel de o serie de criterii contabile care clasifică societățile ca fiind entități mari dacă cel puțin două din următoarele sunt îndeplinite la data bilanțului: (i) totalul activelor de 17,5 milioane RON, (ii) cifra de afaceri netă de 35 milioane RON sau (iii) un număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar de 50.
Încadrarea unei societăți în această categorie de natură financiar contabilă a entităților mari va rezulta în obligații de raportare financiar-contabilă mai complexe față de o entitate mică sau mijlocie, iar situațiile financiare ale acestora vor fi supuse auditului statutar.
Criteriile folosite de ANAF în alcătuirea listei de mari contribuabili
Pe de altă parte, marii contribuabili din perspectiva fiscală a ANAF sunt selectați în baza unui algoritm complex de selecție, format din trei categorii de criterii:
(i) Criterii specifice privind activitatea desfășurată (e.g. societăți bancare, de asigurări), investițiile derulate (i.e. minim 10 milioane EUR în maxim trei ani de la data înființării) sau calitatea de membru al unui grup fiscal unic;
(ii) Criteriul de bază reprezentând agregarea proporțională a unor indicatori financiari: cifra de afaceri 50%, obligațiile fiscale declarate 30% și cheltuielile cu personalul 20%;
(iii) Criteriul de continuitate vizând excluderea societăților prin neîndeplinirea criteriului de bază după trei ani consecutivi, sau prin deschiderea unor proceduri legale precum insolvență, faliment, divizare, reorganizare, fuziuni – în anumite condiții.
Aceste criterii au fost selectate pentru a rezulta un eșantion de societăți cu cea mai mare importanță fiscală pentru autoritățile locale, prin prisma veniturilor bugetare preconizate a fi obținute în baza activităților acestora – ponderea din total adusă de marii contribuabili fiind estimată la 50%. Ne așteptăm astfel ca toți marii contribuabili să fie entități mari din punct de vedere contabil, însă nu și invers.
Ce se întâmplă cu o companie care apare pe noua lista mari contribuabili ANAF în 2021
Principalul rezultat al acestei clasificări fiscale pentru o societate este că administrarea fiscală a companiilor va fi strămutată de la contribuabili mici / mijlocii la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).
Spre exemplu, dacă anterior o companie era încadrată pe listele de contribuabili mijlocii și era în administrarea fiscală a Direcției de Administrare Fiscală Regionale / Județene, o dată ce compania este încadrată pe noua listă de mari contribuabili din 2021, administrarea fiscală a acesteia va fi făcută de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se publică noua listă (i.e. începând cu 1 ianuarie 2022 în cazul de față).
De asemenea, trebuie amintit și că marii contribuabili au și obligații suplimentare. Una dintre aceste obligații suplimentare se referă la pregătirea anuală a dosarului prețurilor de transfer despre care discutăm pe larg mai jos.
Obligațiile companiilor care se regasesc in lista mari contribuabili din perspectiva prețurilor de transfer
Pe lângă aspectele administrative pe care societățile aflate pe lista mari contribuabili trebuie să le aibă în vedere, statutul de mare contribuabil vine și cu o serie de schimbări ale obligațiilor de natură fiscală.
Aducând în prim plan legislația de prețuri de transfer în vigoare în România în 2021, reiterăm faptul că marii contribuabili au obligația pregătirii anuale a dosarului de prețuri de transfer (până la data depunerii declarațiilor fiscale anuale de impozit pe profit i.e. 25 martie) dacă efectuează tranzacții intra-grup ce depășesc oricare din pragurile:
- 200.000 EUR în cazul dobânzilor;
- 250.000 EUR în cazul serviciilor; și/sau
- 350.000 EUR în cazul tranzacțiilor cu bunuri tangibile și/sau intangibile.
În cazul în care contribuabilii mari desfășoară tranzacții cu valori între pragurile de mai sus și cele enumerate mai jos, aceștia au obligația de a pregăti și prezenta dosarul prețurilor de transfer doar la solicitarea oficială a autorităților fiscale:
- 50.000 EUR în cazul dobânzilor;
- 50.000 EUR în cazul serviciilor; și/sau
- 100.000 EUR în cazul tranzacțiilor cu bunuri tangibile și/sau intangibile.
În cazul primirii de către contribuabilii mari care se încadrează în această a doua categorie a unei solicitări oficiale de pregătire și prezentare a dosarului prețurilor de transfer, termenul inițial de depunere va fi de 30 până la 60 de zile de la data primirii solicitării transmise de către autoritățile fiscale, cu posibilitatea de a fi prelungit cu cel mult 30 de zile.
Astfel, dacă societatea pe care o reprezentați capătă statutul de mare contribuabil și desfășoară tranzacții cu părțile sale afiliate, trebuie să aveți în vedere toate aceste aspecte privind obligația pregătirii documentației de prețuri de transfer.
Lista mari contribuabili 2021 – industrii potențial vizate
Pornind de la criteriile fiscale în vigoare privind încadrarea societăților în lista mari contribuabili, echipa ATIPIC Solutions a centralizat peste 1.800 de noi companii care sunt parte din această listă comparativ cu lista de mari contribuabili anterior publicată în 2016.
Din punct de vedere al industriei care conduce clasamentul de componență, putem menționa de departe comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și a producătorilor alimentari și a produselor din tutun, cu peste 500 de companii din total. Considerăm această pondere ridicată ca fiind rezultatul creșterii apetitului de cumpărare al consumatorilor români în anul 2020, perioadă considerată apogeul comerțului online.
Mai mult, în sprijinul acestor distribuitori și producători au venit societățile din domeniile transporturilor, mărfurilor și depozitării acestora, cu peste 90 de companii noi în componența listei.
De asemenea, pe fondul izolării generale a populației în contextul pandemiei Covid-19 și descoperirea nevoilor de îmbunătățire a condițiilor de locuire, se poate observa o constituență semnificativă a societăților operând în domeniul construcțiilor.
În concluzie, dacă societatea pe care o reprezentați are profilul unui distribuitor, transportator sau dezvoltator în sectorul construcțiilor, iar anul 2020 a adus creșteri substanțiale, există o șansă reală de a se afla în lista mari contribuabili 2021.
Verificați dacă societatea pe care o reprezentați se află în noua lista mari contribuabili ANAF 2021:
Lista oficiala mari contribuabili_Anexa2_OpANAF_1782_04112021
Legislație prețuri de transfer aplicabilă în România în 2021
Începând cu 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare noul Ordin 442/2016 care vine să înlocuiască Ordinul 222/2008, deși acesta din urmă nu a fost abrogat. Una dintre cele mai importante modificări aduse de acest ordin a fost introducerea obligativității pregătirii anuale a dosarului prețurilor de transfer de către contribuabilii mari.
Totodată, până în anul 2021 au fost efectuate și anumite ajustări la Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală cu implicații în sfera prețurilor de transfer. Una dintre modificările importante a fost introducerea mențiunii că ajustările de prețuri de transfer se efectuează la nivelul tendinței centrale a pieței.
Astfel, în cele ce urmează este prezentată legislatia de preturi de transfer grupată în funcție de aria de aplicabilitate a acesteia cu referințe directe în Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală:
Definițiile persoanelor afiliate, prețului de piață și principiului valorii de piață: articolul 7, alin. 26, 32, 33 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Clarificarea noțiunii de persoane afiliate: titlul I, capitolul I, secțiunea 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Obligativitatea de a desfășura tranzacții intra-grup în conformitate cu principiul valorii de piață: articolul 19, alin. 6 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Metode de prețuri de transfer: titlul I, capitolul II, secțiunea a 2-a din Normele de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Legislația de prețuri de transfer internațională care completează legislația locală acolo unde există lacune sau aspecte neclare: Liniile directoare privind prețurile de transfer emise în 2017 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale Vezi aici
Condiții de întocmire, termene și conținutul dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer: Ordinul nr. 442/2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer Vezi aiciObligativitatea de a pregăti și prezenta dosarul prețurilor de transfer: articolul 108, alin. 2 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Vezi aici
Amendă pentru neprezentarea dosarului prețurilor de transfer: articolul 336, alin. 1, paragraful e coroborat cu alin. 2, paragraful c din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Vezi aici
Suspendarea inspecției fiscale pe perioada cât se pregătește dosarul prețurilor de transfer: articolul 127, alin. 1, parag b. Vezi aici
Legislație internațională care completează legislația de prețuri de transfer locală acolo unde există lacune sau aspecte neclare: capitolul 5 din Liniile directoare privind prețurile de transfer emise în 2017 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale Vezi aici
Legislația de prețuri de transfer internațională care completează legislația de prețuri de transfer locală acolo unde există lacune sau aspecte neclare: Codul de conduită privind documentația prețurilor de transfer, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C, nr. 176/1 din 28 iulie 2006 (de asemenea aplicabil numai în situațiile în care legislația locală menționată anterior nu este clară) Vezi aici
Baza legală pentru efectuare ajustărilor de prețuri de transfer: articolul 11, alin. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Metodologia de efectuare a ajustărilor de prețuri de transfer: titlul I, capitolul II, secțiunea a 2-a din Normele de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Model decizie de ajustare corespondentă: Ordinul nr. 3737/2015 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Decizie de ajustare/estimare a venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate” Vezi aici
Înregistrarea ajustărilor de prețuri de transfer de către partea afiliată corespondentă: Titlul II, capitolul II, secțiunea 1, alin. 5, parag. 7 din normele metodologice la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Vezi aici
Legislația privind metodologia și conținutul acordului de preț în avans: Ordinul nr. 3735/2015 pentru aprobarea procedurii privind emiterea şi modificarea acordului de preţ în avans, precum şi conţinutul cererii de emitere şi modificare a acordului de preţ în avans Vezi aici
Legislația privind metodologia și conținutul soluției fiscale individuale anticipate: Ordinul nr. 3736/2015 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate, precum şi conţinutul cererii pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate Vezi aici
Metodologia pentru obținerea unui acord de preț în avans sau unei soluții fiscale individuale anticipate: articolul 52 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Vezi aici
Modelul de notificare și de formular de raport pentru fiecare țară în parte: Ordinul nr. 3049/2017 privind aprobarea modelului și conținutului formularului ”Raportul pentru fiecare țară în parte” Vezi aiciModelul de notificare asupra entității care trebuie să depună raportul pentru fiecare țară în parte (format XML) Vezi aici
Modelul de raport pentru fiecare țară în parte (format XML) Vezi aici
Penalități și amenzi pentru nedepunerea raportului pentru fiecare țară în parte CbCR: art. 336, paragraful 1, literele u și v și respectiv art. 336, paragraful 2, literele l și m din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Vezi aici
Penalități și amenzi pentru nedepunerea notificării cu privire la entitatea raportoare: art. 336, paragraful 1, literele a sau b și art. 336, paragraful 2, litera d din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală Vezi aici
Schimbul automat de informații și utilizarea informațiilor din raportul pentru fiecare țară în parte CbCR: Ordonanța de Urgență 42/2017 Vezi aici
Privind calcularea termenului de prescripție pentru stabilirea obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe profit și accesorii ale acestuia: Decizia nr. 21/2020 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Metodele de prețuri de transfer presupun compararea rezultatelor efective ci nu a rezultatelor bugetate: Decizia nr. 880/2012 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Nedeductibilitatea cheltuielilor cu servicii dacă nu se poate demonstra necesitatea acestora și prestarea în fapt: Decizia nr. 974/2014 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Neefectuarea căutării manuale, efectuarea studiilor de comparabilitate direct la nivel pan-european sau internațional fără a justifica neidentificarea de comparabile la nivelul României, distincția între venituri operaționale și cifra de afaceri: Decizia nr. 3406/2014 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Nedeductibilitatea cheltuielilor cu serviciile doar prin simpla indicare a unor persoane și servicii, nedeductibilitatea TVA pentru serviciile de management încadrate ca nedeductibile: Decizia nr. 136/2015 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Nesusținerea metodei comparării prețurilor cu exemple semnificative cantitative și calitative: Decizia nr. 1907/2015 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Nedeductibilitatea cheltuielilor efectuate înainte de înființarea sediului permanent, notele de debitare-creditare nu țin locul facturilor: Decizia nr. 1368/2016 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
Segregarea contului de profit și pierdere în relația cu persoane afiliate, utilizarea datelor multi-anuale, criteriile de selecție în baza de date Amadeus/Orbis: Decizia nr. 2651/2016 a Înaltei Curți de Casație si Justiție Vezi aici
În 2022, declarația cu sponsorizările va fi depusă la termenele obișnuite de către plătitorii de impozit micro și impozit pe profit
În contextul în care declararea impozitului pe profitul din 2021 și a impozitului micro pe ultimul trimestru din 2021 se va face mai târziu în 2022, se pune întrebarea dacă se amână automat și obligația acestor firme de a depune declarația privind sponsorizările acordate în 2021? Conform specialiștilor consultați de redacția noastră, răspunsul este nu.
„Obligația depunerii declarației informative privind beneficiarii sponsorizărilor/ mecenatului/ burselor private (formularul 107) este stabilită de Codul fiscal. Tot Codul fiscal stabilește că termenul pentru depunerea acestei declarații este cel stabilit la art. 42 alin. 1 si 2 (până la data de 25 martie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a celei de a treia luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat), respectiv cele stabilite la art. 56 alin. 14 (data de 25 ianuarie a anului următor). Deoarece termenele de depunere a acestei declarații informative nu sunt legate în mod direct de depunerea declaraților de impozit pe profit sau a declarațiilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acestea nu vor fi afectate de prevederile OUG 153/2020”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Adriana Stoian, Head of Tax la Schoenherr și Asociații SCA.
Concret, în contextul stabilirii unor facilități fiscale pentru recapitalizarea firmelor, OUG 153/2020 a introdus un termen temporar pentru declararea și plata impozitului anual pe profit și pentru declararea și plata impozitului micro pe ultimul trimestru al anului – 25 iunie. Acest termen temporar se aplică tuturor companiilor, începând cu anul 2022 (pentru situația pe 2021), indiferent dacă beneficiază sau nu de facilități.
În mod normal, aceste două obligații fiscale s-ar fi rezolvat până la 25 martie (impozit pe profit) și 25 ianuarie (impozit micro). Tot până la acele termene, Codul fiscal stabilește acum că firmele trebuie să-și declare sponsorizările din anul precedent. Astfel, termenul unic din 25 iunie nu este valabil și pentru declararea sponsorizărilor, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să depună declarația 107 până la 25 ianuarie 2022 și 25 martie 2022.
Chiar și așa, specialista susține că ar fi bine dacă autoritățile ar veni cu un act normativ prin care să amâne, pentru 25 iunie 2022, transmiterea declarației privind sponsorizările din 2021.
„Cu toate acestea, având în vedere că declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/ mecenatului/ burselor private trebuie să includă informații cu privire la sumele reportate și sumele deduse, în măsura în care astfel de informații se determină în funcție de impozitul pe profit/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, termenul de depunere al acestei declarații ar trebui corelat cu termenul de depunere al declarațiilor privind impozitul pe profit/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, a opinat Adriana Stoian.
În altă ordine de idei, termenul stabilit de legislație pentru întocmirea dosarului prețurilor de transfer la firmele mari plătitoare de impozit pe profit se amână automat pentru 25 iunie 2022.
„Astfel, așa cum rezultă din textul Ordinului Fiscului 442/2016, termenul de întocmire a dosarului prețului de transfer pentru marii contribuabili este stabilit în funcție de termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, termen care este stabilit de Codul fiscal. Deoarece, conform OUG 153/2020, termenul pentru depunerea declarației de impozit pe profit a fost amânat, prin derogare de la art. 42 din Codul fiscal, până la data de 25 iunie pentru contribuabilii care au anul fiscal anul calendaristic, respectiv până la data de 25 a celei de a șasea luni pentru contribuabilii cu anul fiscal modificat, rezultă că și termenul de întocmire a dosarului prețurilor de transfer de către marii contribuabili a fost amânat în mod corespunzător”, a precizat specialista de la Schoenherr și Asociații, această interpretare fiind susținută recent și de alți profesioniști consultați de redacția noastră.
În mod normal, dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie gata, la marii contribuabili, până la termenul stabilit pentru declararea anuală a impozitului pe profit. De ce e diferită situația aici față de cea a formularului 107? Pentru că în cazul dosarului prețurilor de transfer nu avem un termen indicat expres în Ordinul Fiscului 442/2016, ci actul prevede că termenul este cel stabilit de Codul fiscal pentru declararea anuală a impozitului pe profit. Pentru declarația 107 există termene stabilite expres.
