A doua emisiune “Săptămâna Financiară”, difuzată vineri, 28 mai 2021, la postul de televiziune B1TV, l-a avut ca invitat pe ministrul finanţelor, domnul Alexandru Năzare. Prin Skype, a intervenit în emisiune şi analistul economic Adrian Negrescu.
Redăm mai jos, cele mai importante momente ale emisiunii, subiectele dezbătute fiind extrem de interesante şi binevenite, în contextul economic actual.
Dan Bucura: Important este să știm ce avem în visterie, în acest moment… Cum arată economia României?
Alexandru Năzare: Am avut practic de la începutul anului, până la momentul în care am elaborat bugetul, o creştere economică de 4,3%… Se consideră că această prognoză de creştere este optimistă, spre deosebire de alţi ani. La rândul lor, instituţiile financiare internaţionale au revizuit în creştere prognoza pentru România. Ulterior am revizuit prognoza de la 4,3%, la 5%, iar în urma evaluării Fondului, creşterea urcat la 6%. Acum avem o prognoză de 7%, pentru că Fondul şi-a modificat a doua oară prognoza pentru România.
Dan Bucura: Cifrele arată bine, însă românii au fost obişnuiţi cu declaraţii de genul acesta… Am avut un premier de stânga, care ne spunea că suntem Tigrul Europei, iar oamenii s-au obişnuit ca să simtă şi în buzunar, aceste cifre frumoase. Iată că în continuare România se împrumută la dobânzi mari. De ce România se împrumută la dobânzi mai mari comparativ cu Ungaria care are un grad de îndatorare mult mai mare?
Alexandru Năzare: Trebuie să punctăm faptul că principalele agenţii de rating au confirmat ratingul României și au schimbat perspectiva de la negativ la stabil. Toate aceste modificări, evaluări pozitive, trebuie combinate cu o atitudine de prudenţă şi disciplină. Disciplina financiară trebuie întărită. Trebuie să fim atenţi la cheltuieli pentru că nu este suficient să dai doar un semnal democratic. Trebuie să avem o atitudine disciplinată pe termen mediu pentru a transmite mesajul de care România are atâta nevoie pentru a ieşi din situaţia în care suntem. Nu uitaţi că suntem în procedură de deficit excesiv iar efortul de a-l reduce nu se termină în acest an. Ne propunem ca în anul 2024 să ajungem la 3%. Sunt semnale foarte bune pentru investitori şi pentru agenţiile de rating. Nu ne împrumutăm de plăcere, ci din nevoia de a acoperi un deficit care a fost prognozat la 7.16%, anul acesta. Ideea este foarte simplă… Cu cât vom fi mai disciplinaţi şi vom reuşi să reducem deficitul, cu atât împrumuturile vor fi mai mici.
Dan Bucura: Bogăţia din cifre se va regăsi domenii importante şi aici vreau să duc discuţia în zona ajutoarelor de stat, într-un domeniu unde înţeleg că există o dispută aprinsă. Mă refer la facilităţile oferite angajaţilor din zona construcţiilor, acolo unde salariu minim este mai mare decât în restul economiei. În vreme ce pentru angajatul de rând, vorbim de sume cu cifra 2, în faţă, în construcţii salariu minim este cu 3, în faţă. În acest context, există informaţii, pe surse, că doriţi să umblaţi la aceste facilităţi care ar putea să-l afecteze pe salariatul din domeniul construcţiilor, extrem de util şi necesar României. Ce se va întâmpla cu oamenii care lucrează în acest domeniu şi cu facilităţile pe care ei le primesc, astăzi?
Alexandru Năzare: Acest lucru face parte din discuţiile şi negocierile pe care le purtăm la Bruxelles.
Dan Bucura: Înainte să vorbim despre un subiect la care ţineţi foarte mult şi anume digitalizarea, vă mai întreb un lucru, apropo de o lege care a făcut multă vâlvă în ultima vreme şi care are legătură cu frustrarea românilor: recuperarea prejudiciilor. Avem mulţi infractori dovediţi în România, condamnaţi, care au făcut puşcărie, au ieşit şi sunt bine, cetăţeni onorabili, însă nu au dat înapoi, statului, niciodată, banii furați… Mă interesează un punct de vedere pe celebra lege Cătălin Rădulescu, cea în care, cei care au comis infracţiuni în domeniu economic pot plăti prejudiciul pentru a scăpa de condamnare şi variantă pe care o vedeţi pentru a putea recupera decent aceste prejudicii pentru că cetăţenii să nu mai fie frustraţi.
Alexandru Năzare: Noi nu am susţinut această lege chiar dacă a fost în analizată şi în cele din urmă, aprobată. Dacă ne uităm la modul în care alte ţări tratează prejudiciul, vom vedea că în Europa există ţări ca Austria sau Olanda care au prevederi similare. Pragul de 100.000 euro nu a fost ales aleatoriu. Am solicitat Ministerului Justiţiei o analiză profundă ca să vedem cum tratează, alte ţări, aceste praguri. Exista un grup de lucru, între Ministerul de Finanţe şi ANAF. Controalele trebuie să fie făcute în funcţie de o analiză de risc. Nu orice contribuabil trebuie controlat… Prin digitalizare se va face această analiză de risc iar resursele de control vor fi îndreptate în direcţiile în care putem recupera sume mari. Altfel, resursele umane pe care le avem la dispoziţie, inspectorii, vor fi împărţiţi în toate direcţiile. Haide să mergem acolo de unde putem recupera. Pe de altă parte, dacă vorbim despre colectare, pot să vă spun că ieri am publicat execuţia… La venituri avem un plus de 20%, faţă de anul trecut. Ne aflăm pe un trend bun.
Dan Bucura: Colectarea a fost făcută mai bine sau din zone în care nu se făcea? Ce explicaţii aveţi?
Alexandru Năzare: Colectarea este bazată pe foarte mulţi factori…
Dan Bucura: De ce colectaţi dumneavoastră mai bine decât a facut-o Florin Cîțu?
Alexandru Năzare: Nu cred că, aşa, se pune problema… Este vorba despre momentul actual, despre eforturile pe care le face ANAF… La venituri fiscale avem un plus de 25%. ANAF-ul recuperează şi sume care au fost lăsate în economie, anul trecut… Mai este mult de lucru pentru că se poate şi mai bine. Odată cu digitalizarea, sarcina ANAF-ului, dar şi a contribuabilului se va reduce. Am început conectarea caselor de marcat la ANAF, proiect dorit de ani de zile, cu o aplicaţie nou construită în 3 luni de zile. Astăzi avem deja 44 de mii de case de marcat conectate şi dorim să atingem ţinta de 50 de mii până în luna iunie. Eu sper ca până la sfârşitul anului să conectăm toate casele de marcat pentru că sunt sume enorme care pot fi colectate în plus. Acest pas este foarte important în digitalizarea administraţiei fiscale. Banii necesari susţinerii acestui efort vor fi decontaţi prin PNNR. Dorim să îmbunătăţim modul în care arată şi funcţionează spaţiul virtual al ANAF. Fiecare contribuabil va avea o căsuţă de mail fiscală prin intermediul căreia vă putea avea o interacţiune bidirecţională. Am venit cu acest proiect de lege pentru că vrem să scăpăm de cozile de la ghişee şi de hârtii.
Dan Bucura: Alături de noi este analistul economic Adrian Negrescu. Sper că l-aţi ascultat pe domnul ministru vorbind despre digitalizare… Care este opinia dumneavoastră?
Adrian Negrescu: Noi suntem, încă, la nivelul solitaire… Mergem la cursuri de pregătire, la mare, la munte, apoi ne întoarcem la birou şi continuăm să ne jucăm solitaire pe calculatoarele cumpărate pentru administraţie. În relaţia cu cetăţeanul mai trebuie făcuţi câţiva paşi… Spre exemplu, încă nu se compensează sumele, astfel încât, cu decizia obţinută în spaţiul privat virtual trebuie să mergi la un inspector, în audienţă, care să calculeze şi să îţi dea undă verde pentru a se putea compensa. Domnul Năzare ar mai trebui să facă, încă, un lucru… Să realizeze o comunicare directă, prin telefon, cu contribuabilii.
Alexandru Năzare: Este un lucru pe care îl solicit din luna ianuarie… Nu este posibil să nu îţi poţi clarifica situaţia la telefon. Vreau să văd un call center al ANAF, perfect funcţional, aşa cum sunt cele ale băncilor.
Dan Bucura: Mai avem şi alte instituţii în aceiaşi situaţie… Spre exemplu, Trezoreria, unde nu poţi să scoţi un extras online, ca la orice bancă, pentru a vedea câţi bani ai în cont.
Alexandru Năzare: Şi acest lucru este prins în forma PNNR-ului pe care o vom depune săptămâna viitoare. Suma actuală este triplă, faţă de varianta precedentă a PNNR-ului şi acoperă toate nevoile de care ANAF-ul va avea nevoie de-a lungul anilor. Inclusiv pentru Trezorerie, sunt bani în PNNR… Avem bani pentru digitalizarea Trezoreriei, a vămilor şi pentru celebrele scanere… Sperăm că această variantă să fie aprobată.
Dan Bucura: Domnule Adrian Negrescu, credeţi în momentul în care vom putea să ne vedem banii din Trezorerie, pe telefon?
Adrian Negrescu: Sper să ajungem la acel moment pentru că ne uităm ce fac ţările din regiune, cu care noi concurăm la capitolul activităţi investiţionale… Toate au făcut paşi în acest domeniu. Mai avem o problemă… Cea legată de factură electronică, pe care mediul de afaceri o aştepta de multă vreme… Aceasta ne-ar putea ajuta să eliminăm o buna parte din evaziunea fiscală.
Alexandru Năzare: Începând de anul trecut, am făcut primul pas în normalizarea relaţiei dintre Guvern şi mediul de business. Al doilea pas important, pe care îl facem, este este digitalizarea. Suntem în permanenţă în contact şi dorim să demarăm proiectul în timp cât mai scurt.
Dan Bucura: Există un curent de opinie care spune că firmele româneşti, mici, suferă mai mult din punct de vedere fiscal şi de pe urma instituţiilor cu abilităţi de control decât unele companii multinaţionale care exportă profitul, contribuind foarte puţin sau deloc la bugetul de stat. Cum facem ca aceste companii să nu îşi mai exporte profitul?
Alexandru Năzare: Este o chestiune pe care am sesizat-o şi am cerut soluţii de la ANAF. Dacă sunt de ordin legislativ nu este o problemă să le promovăm. Pe de altă parte, putem să vorbim si despre schemele de ajutor acordate de Stat, companiilor româneşti… Am publicat, în premieră, o schemă de proiecte strategice, în valoare de minim de 100 milioane de euro. Este un instrument care ne va ajuta să devenim competitivi și să creăm locuri de muncă. Uneori, când ai discuţii cu investitori mari, deciziile trebuie să fie luate foarte repede, în timp real şi ai nevoie de un astfel de instrument. Schema este în consultare, fiind dedicată zonelor de noi tehnologii și de inovaţie, astfel încât să atragem în România valoare adăugată. Investitorii nu vor veni singuri, în România… Va trebui să îi atragem. Ne-am propus, împreună cu Ministerul Economiei şi cu Ministerul de Externe, să elaborăm un task pentru investiţii străine.
Dan Bucura: Sunt foarte multe companii care spun că sunt vămuite de Fisc, până la ultimul leu… Nu a plătit, pe 26 ale lunii, vine somaţia, în timp ce companiile mari, îşi iau frumos profitul şi îl exportă, prin tranzacţii intracomunitare.
Alexandru Năzare: Toţi contribuabilii trebuie să fie trataţi, la fel. Trebuie, de asemenea, să ne uităm la analizele de risc… Nu are rost să controlezi anumite zone, unde nu există risc.
Dan Bucura: Noi avem o rubrică, în a doua parte a emisiunii, pe care aş dori să o comentăm… Se numeşte “Afacerea Săptămânii”… Dorim, prin intemediul acesteia, să arătăm modul în care nişte oameni fac foarte mulţi bani. Wörwag Pharma vă spune ceva? Probabil ca, nu… Vă spun eu… Este o firmă germană care rulează zeci de milioane de euro pe piaţa din România. Pentru asta merită aplauze, dar pentru ce face în continuare, nu aş spune acelaşi lucru… Colegii de la www.cetateanul.net, au făcut o investigaţie amănunţită şi susţin că impozitele pe profit şi dividende sunt ocolite de compania cu pricina, prin schema despre care am vorbit, de exportare a profitului. Dacă ar fi să explicăm, pe scurt, cum se realizează acest proces de fentare a bugetului, lucrurile sunt simple. Există o firmă mamă în Germania care livrează marfa direct, prin intermediul tranzacţiilor intracomunitare… Este vorba despre produse farmaceutice, care merg direct în farmaciile din România. Nu ar fi nimic rău în asta… Până la urmă acesta este jocul în Comunitatea Europeană însă problema este că această companie funcţionează şi ca o firmă de sine stătătoare, în România. De vreo 12 ani, de când a intrat pe piaţa românească, abia acum 3 ani, Wörwag Pharma şi-a înfiinţat un pui şi în România. Dacă ne uităm pe cifrele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, compania are sediul în România şi 11 angajaţi, însă pe site-ul companiei apar 60 de oameni care lucrează pentru aceasta. Diferenţa de la 11 în acte şi 60 pe site, ne duce cu gândul că firma germană are aici o activitate destul de prolifică, dar pe care nu o declară. Banii puțini, declaraţi, ulterior se duc pe publicitatea produselor venite direct din Germania. Fac reclamă la televiziuni şi practic, în România, nu mai rămâne aproape nimic in timp ce firma mamă, din Germania, ne vinde nouă produse în valoare de zeci de milioane de euro… Nu spun că fac ceva rău, dar oare nu ar trebui să modificăm legea ca genul acesta de afaceri să fie taxate şi la noi?
Alexandru Năzare: E foarte bine că aţi adus cazul în atenţia opiniei publice. Evident ANAF va trebui să analizeze aceste lucruri, în mod uniform şi să obţină venituri şi de acolo.
Dan Bucura: Mă bucur că aţi fost, astăzi, alături de noi, domnule ministru… O ultimă întrebare… Care credeţi că este cel mai mare proiect pe care îl veţi implementa cât timp veţi ocupa poziţia de ministru al finanţelor?
Alexandru Năzare: Îmi doresc să le duc la bun sfârşit pe toate pentru că sunt esenţiale… Digitalizarea ANAF este esenţială ca şi toate celelalte proiecte pentru că trebuie să fie realizate într-un ansamblu. Încerc şi am reuşit să păstrez o relaţie bună cu toţi colegii, fiind atent şi prudent în privinţa cheltuielilor. În acest moment, avem un buget de stat robust.
