Marea Britanie și Uniunea Europeană negociază încheierea unui acord de cooperare privind reglementarea serviciilor financiare, însă discuțiile nu se îndreaptă către un angajament ferm care ar putea deschide noi posibilităţi pentru mediul de afaceri. Se pare că cele două părţi ar fi de acord, mai degrabă, cu un acord de cooperare decât cu unul comercial, limitat, așa cum speră unii finanțatori.
Proiectul propunerii avansate de Uniunea Europeană pentru memorandum, este puțin probabil să deschidă drumul pentru ca Bruxelles-ul să recunoască „echivalența” normelor britanice, fapt care spulberă speranțele Londrei de a relua legăturile de afaceri cu cele 27 de state.
Iată cele mai importante lucruri de știut despre Memorandumul și relațiile în domeniul finanțelor dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.
-
Ce spune proiectul de memorandum
Propunerea Europei este identică cu cea avansată pentru încheierea acordurilor de reglementare cu SUA și Japonia. Acesta aduce un omagiu respectării standardelor internaționale și obiectivelor G20, promițând în același timp că va încerca să elimine obstacolele din calea comerțului transfrontalier. Autoritățile se vor angaja să facă schimb de informații în legătură cu planurile de reglementare ulterioare pentru a evita eventuale conflicte care ar duce la încetinirea ritmului de derulare a afacerilor.
Proiectul prevede, de asemenea, categoric, că aplicarea principiului echivalenței este o decizie unilaterală, ceea ce înseamnă că Marea Britanie nu ar putea să se opună dacă Uniunea Europeană ar alege, la un moment dat, să se retragă din acord.
„Marea Britanie va fi supusă unui proces de echivalare care, chiar dacă va avea succes, va lăsa sectorul financiar prins într-un sistem capricios”, a declarat joi Ivan Rogers, fost ambasador al Regatului Unit la Uniunea Europeană adăugând că „procedură este politizată excesiv”.
Proiectul european de memorandum va crea un „Forum comun de reglementare financiară între Uniunea Europeană şi Regatul Unit”, asemănător celui care reunește, în mod regulat, oficialii de la Bruxelles și Washington. Acesta va fi strict „informal”, fără nicio obligație legală, în conformitate cu propunerea.
„Este un forum de discuții”, a spus Nick Collier, șeful biroului City of London Corporation din Bruxelles, în cadrul informării parlamentarilor care a avut loc luna trecută.
-
Care este opinia pieţei financiare
În opinia directorului pentru reglementare financiară europeană, a PricewaterhouseCoopers, Brian Polk, factorul politic ar putea să se strecoare în acest forum și să distragă funcționarii Uniunii Europene și ai Mării Britanie de la studiul corect al echivalențelor sau de la alte aspecte tehnice ale afacerilor transfrontaliere.
“Dacă la baza discuţiilor purtate s-ar afla dor criterii tehnice, ar exista un confort sporit în privinţa predictibilităţii deciziilor luate de cele două părţi”, a spus Polk. „Cred că piaţa financiară va continua să resimtă efortul depus pentru depăşirea impasului în care ne aflăm”, a adăugat el.
-
Există pericolul de separare a Europei de restul lumii
Sunt comentatori britanici care susțin că guvernul Regatului Unit ar fi putut obține, pentru sectorul financiar, un nivel de acces mult mai mare, la piața unică a Uniunii Europene, insă oficialii de la Bruxelles au exclus întotdeauna această idee.
Michel Barnier, principalul negociator al Comisiei Europene, fost șef al serviciilor financiare, a declarat, încă din 2017, că discuțiile legate de reglementările comerciale vor exclude serviciile financiare. În urmă cu un an, acesta a refuzat de acord asupra echivalării reglementărilor, venită din partea Marii Britanii, astfel încât doar anumite segmente ale sectorului financiar, foarte puţine, de altfel vor avea acces pe piața unică, europeană.
Între timp, acordurile asupra echivalării reglementărilor, devin o marfă extrem de perisabilă, deoarece cu cât este nevoie de mai mult timp pentru a fi încheiate, cu atât sectorul financiar va căuta se adapteaze la noua situaţie, în ultimă instanţă înființând, pur şi simplu, o afacere duplicat peste Canal.
Acest lucru reprezintă un mare risc și pentru Europa. Blocând Londra pentru a obține controlul asupra tranzacțiilor financiare efectuate de firmele din cele 27 de state ale Uniunii Europene, acest lucru ar putea conduce la o separare de restul lumii, pentru care Marea Britanie rămâne, în continuare, o poartă de acces.
-
Ce poate face Marea Britanie, în această situaţie
Nu prea multe. Oficialii și autoritățile de reglementare britanice încearcă să tempereze pesimismul sugerând companiilor să se adapteze şi să acţioneze în consecinţă având în vedere că, pentru o vreme, este puțin probabil ca memorandumul să se încheie cu un acord privind echivalența reglementărilor.
Acum, Marea Britanie va solicita, cel mai probabil, să fie stabilite, ferm, consultări informale privind deciziile de adoptare, de suspendare sau de retragere a reglementărilor echivalente, scopul urmărit fiind cel de sporire a încrederii în sectorul financiar şi în cooperarea bilaterală. Dincolo de toate aceasta, conducătorii sectorului financiar sunt resemnaţi în privinţa noului status quo.
-
Ce se va întâmpla în continuare
Războiul comercial purtat prin mijloace de reglementare, va continua. Uniunea Europeană spune că se reține de la acceptarea echivalării reglementărilor cu Regatului Unit, în domeniul investițiilor bancare și al tranzacțiilor, deoarece este îngrijorata de dereglementarea britanică care pune în pericol stabilitatea financiară a blocului comunitar.
Oficialii britanici numesc această poziție ca fiind un dublul obiectiv pentru Uniunea Europeană, pe de o parte pentru a prelua cât mai multe afaceri din Londra, iar pe de altă parte de a demonstra, încă o dată, beneficiile aderării la piaţa unică, europeană.
Până în prezent, companiile au transferat, deja, în Uniunea Europeană, zeci de miliarde de lire sterline obţinute din tranzacționarea instrumentelor derivate şi a acțiunilor.
Câștigurile sunt, în mare măsură, simbolice, deoarece, pe măsură ce tranzacțiile electronice s-au mișcat ceva mai bine, cea mai mare parte a celor care decid direcţiile de urmat și care plătesc cele mai multe taxe, au rămas la Londra. Cu aproximativ 30% din afacerile financiare britanice legate de Europa, fluxul ar putea să ajungă, în curând, la limita sa naturală.
Între timp, guvernul britanic organizează o consultare publică cu privire la viitorul său cadru de reglementare promiţând că va oferi autorităților mai multă flexibilitate în luarea rapidă a deciziilor. În urma revizuirii regulilor privind gestionarea activelor, tehnologia financiară, tranzacționarea valorilor mobiliare, băncile mici și asigurările, sectorul financiar se așteaptă ca stimulentele să rămână pe loc.
În același timp, guvernul britanic caută să compenseze cel puțin o parte din decuplarea sa europeană, încercând să obţină acces la piețele financiare din Japonia, China, Brazilia, Singapore, Australia, Noua Zeelandă și în alte părți ale lumii.
Este puțin probabil că acest lucru să compenseze toate acțiunile care se îndreaptă, acum, spre continent și nici ca recentele câștiguri ale Uniunii Europene să detroneze Londra din poziţia de capitală financiară a regiunii.
