Turismul din Romania sustinut doar de romani. Ministerul Turismului – cu un buget de promovare egal cu costul unui salam prost – nu face nimic pentru a atrage turistii straini

0
633

Anul 2016 este considerat de toţi reprezentanţii industriei de ospitalitate şi ai autorităţilor din domeniu ca fiind cel mai bun din ultimii ani pentru litoralul românesc, numărul de turişti majorându-se cu 12% – 15%, în timp ce, în primele zece luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din România au crescut cu aproape 11%, la peste 9,43 milioane.

Piaţa a fost „zdruncinată” pe la mijlocul anului de insolvenţa unor agenţii de turism, analiştii estimând că circa 70% dintre firmele din domeniu au un grad mare de îndatorare. Autoritatea Naţională pentru Turism a demarat controale la operatori şi a publicat o listă cu firmele fără licenţă.

Deşi bugetul pentru promovare era, potrivit operatorilor din turism, similar celui „pentru promovarea unui salam”, autorităţile, bazându-se pe „atuurile României”, şi-au propus o creştere a numărului vizitatorilor străini. Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) şi al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, a fost prima care a reacţionat, încercând atragerea turiştilor ruşi, cu oferte tentante, dar fără a le pune la dispoziţie şi infrastructura necesară şi calitatea serviciilor cu care au fost obişnuiţi.

Creştere semnificativă a numărului de turişti pe Litoral; România rămâne în proporţie de 80% destinaţie pentru vacanţele românilor
Statistic, pe litoralul românesc au fost, în 2016, cu 11% mai mulţi turişti români şi cu 10% mai mulţi turişti străini comparativ cu sezonul estival 2015, dar numărul străinilor care s-au bucurat de ospitalitatea litoralului românesc nu a depăşit cu mult cifra de 50.000 de turişti, în structuri clasificate.

Prim-vicepreşedintele executiv al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Dragoş Răducan, anunţa în septembrie că turiştii au cheltuit, în medie, în jur de 100-120 de lei de persoană pe zi, dar înnoptările pe litoral au scăzut cam cu 0,3% faţă de anul trecut. Conform reprezentanţilor federaţiei, în acest sezon se văd rezultatele beneficiilor fiscale, printre care reducerea TVA la alimentaţie şi lărgirea conceptului de cazare. La acestea se adaugă vremea bună din vârf de sezon, dar şi contextul politic internaţional, ceea ce făcut ca numărul de turişti să crească faţă de anul trecut.

Scăderile din mai şi iunie se datorează în primul rând structurii anului şcolar cred reprezentanţii industriei, pentru că turismul de litoral este un turism de familie, iar familiile care vin pe litoral vin în special pentru copii.

În topul staţiunilor în acest an, Mamaia a ocupat în continuare primul loc, urmată de Venus şi Eforie. O altă staţiune cu rezultate bune a fost Vama Veche, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Litoral Delta Dunării (ALDD), care au estimat o creştere între 12% şi 15% a numărului de turişti pe litoralul românesc.

După un început mai timid în luna mai, cererea a explodat în perioada iulie – august, iar în septembrie s-au majorat semnificativ vânzările sejururilor, în special prin programele, „Înscrieri Timpurii” şi „Litoralul pentru toţi”.

În opinia reprezentanţilor Federaţiei Patronatelor din Turism, punctele slabe ale acestui sezon au fost neintroducerea impozitului specific şi „boicotul CNADNR”, care a afectat staţiunile din sudul litoralului, prin tergiversarea lucrărilor la podul de la Agigea. Acestora li s-a adăugat „boicotul CFR”, victimele fiind tot staţiunile din sud, prin neintroducerea de garnituri suficiente pe această rută. O altă problemă a fost ”nepăsarea autorităţilor locale faţă de aspectul staţiunilor”.

Potrivit vicepreşedintelui Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Gheorghe Fodoreanu, numărul turiştilor străini care au vizitat România în acest an se ridica la circa 1,3 milioane, ceea ce reprezinta o creştere cu aproape 20% faţă de anul 2015.

Cei mai mulţi turişti străini au fost din Germania, urmată de Franţa, Anglia, Italia şi Spania, creşterea estimată pentru acest an de patronatele din domeniu fiind apreciată ca „impresionantă”, în condiţiile în care în anii trecuţi trendul s-a menţinut pe o tendinţă ascendentă cu o medie de 8-10%. Mulţi reprezentanţi ai industriei au pus rezultatele favorabile pe seama contextului european favorabil României, care a fost, în 2016, una dintre cele mai sigure ţări din regiune.

Rezultatele au convins chiar înalţi demnitari ai ONU să spună că România a devenit o poveste de succes în turism şi „merită mai mult, întrucât are atracţii care nu se găsesc în altă parte în lume”, după cum afirma la mijlocul anului Taleb Rifai, secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului.

„Cel mai important este că turistul în Bucureşti va fi impresionat de zâmbetele pe care le are toată lumea aici. Este un zâmbet real şi foarte dulce, pe care nu îl vezi în alte locuri în lume. România a devenit o poveste de succes în turism şi merită mai mult decât ceea ce are”, spunea Rifai.

Cu toate aceste realizări, Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a atras atenţia că, în prezent, gradul mediu de ocupare a hotelurilor din România, de 27-30%, este foarte mic, iar creşterea turismului în 2016 este sub potenţialul ţării. Agenţiile de turism sunt, astfel, cea mai viabilă soluţie la problema gradului de ocupare a hotelurilor, în măsura în care pot asigura o creştere a incomingului.

Iar pentru că incomingul înseamnă export, reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism au reclamat lipsa unei promovări eficiente cauzată de un buget de „doar” 0,1% din suma totală a încasărilor provenite din turismul extern, care au fost de circa două miliarde de euro. De altfel, Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, a estimat că un buget decent de promovare a României ar trebui să fie de minimum 10 milioane de euro, constituit ca buget multianual.

Cu un buget de promovare, echivalat de preşedintele FPTR „cât cel pentru promovarea unui salam”, România a rămas, în proporţie de 80%, o destinaţie pentru vacanţele românilor.

„România are clar 80% din circulaţia turistică susţinută de români şi operatorii din turism sunt foarte fericiţi pentru că alte ţări nu sunt aşa de mulţumite cu turiştii domestici. Însă, incomingul înseamnă toată lumea asta, sunt posibilităţi largi. România este o ţară mare, nu ne gândim numai la hotelurile de pe litoral, avem foarte multe staţiuni balneare şi o grămadă de unităţi de cazare care ar putea să atragă turişti în plus”, a sintetizat Lucia Morariu, fost preşedinte ANAT.

Industria românească a turismului a trecut, în continuare, printr-o lipsă acută de forţă de muncă, hotelurile funcţionând doar cu 70% din necesarul de personal, pe fondul unei legislaţii a muncii învechite şi sindicalizate, conform patronatelor din sectorul de hospitality.

Voucherele de vacanţă, legalizate în 2015 dar implementate în 2016, au ajutat mult în obţinerea rezultatelor industriei, dar nu au fost încă implementate în totalitate faţă de ceea ce prevedea legea. Reprezentanţii industriei afirmau că încă există întreprinderi de stat româneşti cu contracte colective de muncă care le permit să ofere primele de vacanţă în bani.

Insolvenţe şi controale

Dincolo de efervescenţa rezultatelor pozitive obţinute de turism în ansamblul său ca industrie, piaţa a fost marcate de insolvenţa agenţiei Genius Travel, la jumătatea lunii august, dar şi de cea a turoperatorului Mareea, la începutul lunii septembrie, declarată de Tribunalul Hunedoara, care a desemnat un administrator judiciar provizoriu. Cu toate că 80% dintre turiştii Mareea cu rezervări şi check-in începând cu 3 septembrie au primit variante de relocare pentru petrecerea sejururilor, datorită sprijinului principalilor parteneri turoperatori şi hotelieri, evenimentul a declanşat reacţii atât din partea industriei, cât şi a autorităţilor.

Teoretic, atât tinerii de la Genius Travel, cât şi experimentatul patron al agenţiei Mareea, aveau autorizaţii de funcţionare în regulă, cu poliţe de asigurare achitate la zi, în limita prevăzută de legislaţia actuală.

Conform unei analize Keysfin, majoritatea firmelor active în sectorul turismului din România (68,6%) înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea, iar datoriile totale ale unor companii s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane lei în 2014, la 2,41 milioane lei în 2015..

Reacţia preşedintelui ANAT, Alin Burcea, a fost fermă: „Turoperatorii ar trebui să constituie garanţii pentru 15% din cifra de afaceri care provine strict din vânzarea pachetelor turistice către persoanele fizice pentru a reuşi să ne încadrăm în reglementările Directivei UE privind pachetele de servicii de călătorie. Avem, în momentul de faţă, garanţii foarte mici la agenţiile de turism turoperatoare, 50.000 de dolari, iar la agenţiile detailiste 10.000 de dolari, sumă care este insuficientă în momentul actual”.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, Anca Pavel-Nedea, anunţa, în acest context, că a pregătit un proiect de ordonanţă care prevede asigurarea pachetelor turistice, document care, spunea oficialul, „are toate şansele să fie aprobat în mandatul actualului Guvern”. Cu toate acestea, noua ordonanţă de urgenţă care prevede eliminarea diferenţei de responsabilitate dintre turoperatori şi agenţiile detailiste, pentru întărirea protecţiei turistului, a rămas pe „circuitul de avizare”, românii continuând să-şi cumpere vacanţele pe încredere, de la agenţiile cu care au mai călătorit, sau care le-au dat cele mai mari reduceri.

Totuşi, la începutul lunii octombrie, Autoritatea Naţională pentru Turism a hotărât că este momentul să controleze, în sfârşit, toate agenţiile de turism şi să mai facă puţină ordine, pentru a preîntâmpina alte insolvenţe sau falimente. ANT a decis, în primă fază, retragerea, în vederea radierii din oficiu, a licenţelor de turism emise unui număr de 1.384 operatori economici care nu au prezentat poliţa valabilă de asigurare privind asigurarea rambursării cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turişti pentru achiziţionarea serviciilor/pachetelor de servicii turistice, în cazul insolvabilităţii sau a falimentului agenţiei de turism. Faza a doua a acţiunii ANT a însemnat nuanţarea anunţului public, revenind cu precizări şi o nouă listă, după ce Christian Tour, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din domeniul turismului, a ameninţat ANT cu procese de despăgubiri în valoare de peste un milion de euro. De altfel, aceeaşi poziţie au avut-o mai multe agenţii cunoscute care au acuzat de neprofesionalism echipa de control a ANT.

ANAT a precizat că, deşi sprijină demersul Autorităţii, în lista anunţată nu se aflau numai agenţii de turism care funcţionau fără să deţină o poliţă de asigurare valabilă. Pentru o mare parte dintre cele care figurau în listă licenţa a fost radiată la cerere, în 2016, pentru că şi-au oprit activitatea ori şi-au schimbat sediul în ultimii şase ani.

Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc au cerut ANT o listă cu hotelurile şi restaurantele, după modelul celei cu agenţiile de turism, motivând că „hotelierii sau operatorii de restaurante trebuie să înţeleagă că este în avantajul lor să aibă toate actele în regulă, chiar dacă legislaţia este stufoasă şi neprietenoasă”.

Potrivit datelor KeysFin, 401 companii prezintă datorii ce au crescut cu peste 50% în acest an, 261 firme din sectorul turismului au marcat creşteri ale datoriilor, însă la un nivel ceva mai temperat, în timp ce alte 103 firme au marcat o evoluţie negativă între 30-50%. Pe baza datelor financiare, KeysFin a identificat 30 de companii care se află într-o situaţie financiară similară cu cea care a dus la insolvenţa Genius Travel SRL.

Autorităţile constată că România are atuuri pentru atragerea turiştilor; atenţia se îndreaptă spre ruşi
Ministrul Economiei, Costin Borc, sub umbrela căruia s-a aflat şi în acest an industria turismului, i-a încurajat pe jucătorii din piaţă să profite de faptul că siguranţa cetăţenilor este unul dintre atuurile României în atragerea de turişti străini, realizând, spre sfârşit de mandat, că „a scăzut numărul infracţiunilor, a scăzut criminalitatea, şi acestea sunt atuuri pentru turism, pentru că oamenii vin în locuri în care se simt în siguranţă şi România are astăzi acest avantaj’.

Pe plan extern, o serie de conflicte şi atentate teroriste au marcat puternic, încă din 2015, industria turismului, redesenând harta destinaţiilor europene de vacanţă.
„Trăim un moment oportun pentru dezvoltarea României în general, dar şi a dezvoltării României ca destinaţie turistică. Trebuie să ne grăbim să intrăm pe pieţe care nu erau în anii trecuţi deschise pentru noi. România este percepută ca o destinaţie sigură, care poate primi vizitatori 365 de zile pe an”, spunea la începutul anului preşedintele ANT, Anca Pavel-Nedea.

Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) şi al Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, a fost prima care a reacţionat la îndemnul preşedintelui ANT şi a plecat la Moscova, în perioada 24-30 ianuarie 2016, împreună cu reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Tracia, pentru a promova destinaţiile autohtone printr-un proiect-pilot comun „Descoperă România”, pe fondul disputei dintre Moscova şi Ankara, care au avut poziţii divergente cu privire la conflictul din Siria, amplificată de doborârea la sfârşitul lunii noiembrie 2015 a unui bombardier rusesc de către avioane de vânătoare F-16 turceşti la frontiera cu Siria. Astfel, numărul ruşilor care şi-au rezervat bilete prin agenţiile de turism în Turcia a scăzut dramatic, multe dintre ţările europene bătându-se în oferte pentru atragerea acestei mase uriaşe de călători.

În anul 2015, aproximativ 6 milioane de turişti ruşi şi-au făcut vacanţele în Turcia şi Egipt, destinaţii în care au cheltuit în medie 1.000 euro pe pachetul de vacanţă şi încă 1.000 euro/persoană la locul sejurului. „România reprezintă o alternativă pentru turiştii ruşi, având în vedere actuala conjunctură de piaţă”, aprecia Corina Martin spunând că duce la Moscova, în faţa tuturor oamenilor de turism, un proiect pilot care cuprinde promovarea mai multor tipuri de pachete turistice: balnear, de business, leisure, circuite, turism activ (de vânătoare, pescuit), pachete combinate litoral şi Delta Dunării, vacanţe pe litoralul românesc şi la munte.

Delegaţia condusă de Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România, a lansat, în ianuarie, la întâlnirea cu turoperatorii ruşi, spotul de promovare în limba rusă a staţiunii Mamaia, dar şi mult-contestatul program „Litoralul pentru ruşi”, cu preţuri speciale la cazare, „mai mici decât oricare cu care am fost obişnuiţi până acum”, de 10 euro/noapte. ALDD şi-a propus ca programele să ajungă în special în zone industriale mari de unde pot fi atraşi turiştii pentru litoral, „pentru că acolo este o populaţie mare, care nu cunoaşte deloc România”.

Cu tot entuziasmul începutului de drum, FPTR nu a dorit acest program, considerându-l „nerealist”. De altfel, chiar Corina Martin preciza că „dacă nu venim şi cu linie charter, nu vom putea atrage decât un maxim de 10.000 de turişti ruşi în vacanţă în România”. Preşedintele ANT atrăgea atenţia la acel moment că turistul rus care va renunţa să meargă în Turcia sau Egipt va veni în România cu o cultură a serviciilor din aceste ţări, inclusiv din Bulgaria şi a subliniat că avem prea puţini ghizi autorizaţi pentru limba rusă, dar putem atrage studenţi din Republica Moldova care să se specializeze.

Seria de atentate teroriste care au lovit capitale şi oraşe importante din Europa în 2016, precum şi lovitura de stat eşuată din Turcia, i-au determinat pe turiştii europeni să se îndrepte spre ţările considerate sigure, precum Spania şi Portugalia, ambele state estimând că în acest an vor înregistra un număr record de vizitatori. Riscurile teroriste şi tensiunile politice din ţări care sunt destinaţii consacrate pentru turismul estival, precum Tunisia sau Turcia, i-a determinat pe tot mai mulţi germani să renunţe la ţărmurile însorite ale Mediteranei şi să-şi petreacă vacanţa de vară în Danemarca.

Despre câţi turişti a câştigat România ca urmare a crizelor geo-politice, reprezentanţii industriei nu s-au pronunţat încă, însă reprezentantul Biroului Naţional de Turism al României, Răzvan Marc, apreciază că numărul britanicilor care ne vizitează ţara a crescut în acest an cu 20% faţă de anul trecut, ajungându-se la 150.000 de turişti în acest an. Conform datelor INS, cei aproximativ 1,93 de milioane de turişti străini cazaţi în primele nouă luni ale acestui an în unităţile turistice din România au cheltuit în total peste 4,61 miliarde de lei, în medie 2.391,5 lei/persoană. Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România, în primele nouă luni din an, a fost cel de afaceri, respectiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (56,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 57,3% din total. Totodată, din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 51,5% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 30,5% singuri.

Preşedintele ANT, Anca Nedea, a plecat la drum în 2016 declarând că incomingul este strategia prioritară a instituţiei, iar creşterea incoming-ului presupune legături aeriene între destinaţiile româneşti şi oraşele lumii, deoarece volumele importante se generează prin chartere.

Perspective 2017
Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc anunţau, în toamnă că tarifele în staţiunile de pe litoral vor creşte în 2017 cu maximum 10%, în principal ca urmare a majorării în acest an a salariului minim pe economie, dar şi a preţului alimentelor.

FPTR estimează că, anul viitor, având în vedere realizările şi profitul obţinut în 2016, o parte dintre investitori vor fi interesaţi de noi investiţii. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minimum 3 stele.

Anul 2017 va fi primul de după 2008, în care va avea loc o creştere semnificativă a tarifelor, deoarece în perioada de vârf vor fi puţine spaţii de cazare disponibile şi acestea numai în anumite hoteluri din sudul litoralului.

ANAT estimează, la rândul său, că în 2017 va exista o dispută între marii tour-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în special a celor de 3, 4 şi 5 stele, care oferă demipensiune, pensiune completă şi all inclusive. Aceste agenţii de turism vor putea oferi garanţii (având inclusiv linii de credit), iar contravaloarea sejururilor se va regăsi integral în contul prestatorilor de servicii, încă de la începerea sejurului.

Numărul turiştilor pe litoralul românesc ar putea creşte, estimează Corina Martin, cu până la 40% în 2017 în condiţiile în care românii vor putea cumpăra oferte de turism intern cu avionul în urma unui parteneriat prin care operatorul aerian Blue Air va deschide o bază operaţională pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa. Preşedintele ALDD ia în calcul pe turiştii care nu ar fi ales litoralul românesc şi ar fi plecat în destinaţii externe de pe aeroporturile din Iaşi, Oradea, Cluj şi Timişoara.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ