România, din nou campioană. De data aceasta, la fraudarea fondurilor europene

0
306

Conform unui raport al autorităţilor europene antifraudă,România conduce topul fraudelor cu fonduri europene.

România a raportat cele mai multe fraude cu fonduri europene dintre toate statele membre UE, în perioada 2014-2018, arată un raport al Comisiei Europene prin Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă (OLAF). Mai precis, 477 de fraude au fost raportate în ţara noastră în ultimii cinci ani, adică aproape o treime din totalul fraudelor înregistrate la nivel european (1.786).

Ţara noastră a fost urmată de Polonia (378 fraude), Ungaria (256 fraude) şi Italia (182 fraude). Spre comparaţie, state precum Belgia, Luxemburg sau Malta au raportat o singură fraudă, în aceeaşi perioadă de timp.

România se află în topul european şi în ceea ce priveşte suma totală a fondurilor fraudate. Mai precis, ocupăm locul doi, cu fraude în valoare de 62,25 milioane de euro, ţinând cont că UE a făcut plăţi către ţara noastră de peste 13,8 miliarde euro, între anii 2014 şi 2018. Pe primul loc se situează Polonia, cu fonduri fraudate de peste 109,8 milioane de euro. Locurile următoare din punct de vedere al sumei totale fraudate sunt ocupate de Franţa, Bulgaria, Italia şi Ungaria, cu valori de 29 milioane de euro, 25 milioane de euro, respectiv 21,5 şi 20,1 milioane de euro.

La nivelul întregii Uniuni, suma fraudată s-a ridicat la peste 308 milioane de euro, dintr-un total al plăţilor de 277 miliarde euro, în perioada 2014-2018, potrivit raportului OLAF.

România nu s-a abţinut nici în anul 2018 să fraudeze fonduri europene, iar raportul OLAF arată că numărul neregulilor a crescut, de la an la an. Mai precis, şi în anul 2018 România a raportat cel mai mare număr de fraude cu fonduri europene: 114. Valoarea fraudelor s-a ridicat la 18,3 milioane de euro, din nou o treime din totalul sumelor fraudate la nivel european, de 63,3 milioane de euro.

Spre comparaţie, în Polonia au fost doar 28 de cazuri de fraudă, iar valoarea lor s-a ridicat la 22 milioane de euro. Însă în timp ce în Polonia, ţara cu cea mai mare valoare fraudată, numărul neregulilor a scăzut semnificativ, în România trendul este invers.

Numărul fraudelor a crescut în ţara noastră, de la an la an, subliniază OLAF. „Schimbări semnificative în numărul de iregularităţi raportate ca frauduloase au fost înregistrate în Polonia (unde au scăzut) şi în România (unde au crescut)”, se menţionează în raport.

De altfel, autorităţile europene subliniază faptul că numărul fraudelor cu fonduri europene a scăzut per total la nivelul UE, dar s-a concentrat şi a crescut într-un număr mic de state. Astfel, neregulile identificate în doar şapte state (Italia, România, Portugalia, Spania, Bulgaria, Franţa şi Lituania) depăşesc 70% din totalul neregulilor raportate în 2018 la nivelul întregii Uniuni Europene.

Totodată, raportul OLAF subliniază că, în 2018, neregulile notificate de doar două ţări, România şi Italia, statele cu cel mai mare număr de fraude, au reprezentat 61% din totalul numărului de fraude la nivel european.

Metodele de fraudă OLAF a dezvăluit şi modus operandi al fraudelor cu fonduri europene, mai precis ce modalităţi folosesc principalele ţări cu probleme pentru a frauda banii comunităţii. Modul recurent de fraudă este legat de „validitatea documentaţiei” şi de „solicitări”. Cele mai utilizate astfel de metode sunt „documentele false sau falsificate” sau „solicitările de ajutor false sau falsificate”, atât în anul 2018, cât şi în toată perioada 2014-2018.

Cele mai multe cazuri de „documente false sau falsificate” au fost descoperite în România, subliniază OLAF, în timp ce în cazul „solicitărilor de ajutor false sau falsificate” ţara noastră a ocupat locul secund, după Italia, în ultimii cinci ani.

De asemenea, România ocupă locul doi, după Italia, în ceea ce priveşte cele mai multe fraude în care sunt raportate produse fictive şi sunt exagerate cifrele privind produse, specii sau proprietăţi. Fraudele au fost raportate în cea mai mare parte pentru fonduri europene pe agricultură şi dezvoltare rurală, ţinând cont că distribuirea de bani către fermieri prin Politica Agricolă Comună a fost politica comună cea mai importantă din UE în ultimii 50 de ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here