Rolul bancii in viata unei firme in colaps – redresare sau lichidare?

0
1681
insolventa

Un seminar atrage intotdeauna atentia pentru a genereaa concluzii, dezbateri si nu intotdeauna ceea ce se desprinde este si ceea ce trebuie inteles….Adevarul este ca mai putin de 5% din firmele intrate in insolventa reusesc sa se redreseze.. In rest – haita lichidatorilor, a recuperatorilor si cateodata si a bacnilor musca din averea unei firme fara nici un alt gand decat acela de a face niste bani nemeritati..cam asta este…

Intertitlurile apartin Saptamanii Financiare. Continutul apartine profesorului si jurnalistului Florin Antonescu

O privire asupra insolvenței din perspectiva opusă fatalității parcă generalizate în abordările curente ale temei este ceea ce a oferit forumul „România durabilă: redresare vs. lichidare – rolul băncilor”, organi-zat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și proiectul „România Durabilă”.

 Exponenți ai întreprinderilor mici și mijlocii și ai industriei de anvergură, practicieni în insolvență, reprezentanți ai unor bănci de prim rang, ai mediului universitar și ai autorităților au avut un dialog vizând sprijinirea firmelor ajunse la un moment dat în dificultate, pentru salvarea lor și în beneficiul inclusiv al statului.

Minciuna salvarii debitorului corect

Realitatea post-criză, sintetizată în aprecierea că „legislația insolvenței și atitudinea creditorilor împing prea multe firme către lichidare”, a constituit premisa primei părți a reuniunii (moderator, Daniel Apos-tol). „Faliment înseamnă dispariția unei întreprinderi din toate punctele de vedere, așa că mi-e greu să cred că cineva se poate gândi la altceva decât la salvarea debitorului onest”, a afirmat de la început Va-sile Deleanu, din poziția practicianului în insolvență cu experiență recunoscută, CEO-fondator al SCA „Deleanu Vasile – Avocați” și „Rovigo” SPRL. Apelul său a fost ca, „prin abordări comune – ANAF, bănci, practicieni în insolvență – să oprim această hemoragie. Nu este nevoie de schimbarea legii, ci de aplicare a legii existente, mai ales că nu datează decât din 2014 și, față de forma precedentă, aduce un echilibru între creditor și debitor!” Condiția, a accentuat Vasile Deleanu, este de finanțare a procedurii de insolvență, pentru că „nu poate exista reorganizare fără bani”, sublinierea imediată fiind că „la bănci ne uităm când vorbim despre finanțarea în insolvență”. O procedură mai puțin cunoscută pe care a re-iterat-o în acest sens este cea potrivit căreia banca investitoare în insolvență este prima care repri-mește banii în urma redresării, creditorul inițial trecând în plan secund.

Care este relatia statului cu firmele?

Din perspectivă opusă, Dan Pascariu, președinte al consiliului de supraveghere al Unicredit România, a prezentat o expunere pe tema „Sunt realiste așteptările față de sistemul bancar?”, reamintind că băncile în sine formează o industrie.

Declarându-se principial în favoarea restructurării, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), s-a pronunțat pentru accentuarea la-turii preventive în relațiile statului cu firmele.

La rândul său, Dragoș Doroș, președintele ANAF, a dat asigurări că instituția pe care o conduce „dorește să schimbe paradigma de acțiune, să obțină bani mai mult prin dialog cu contribuabilii și mai puțin prin măsuri intempestive”. Primele reușite în acest sens se regăsesc în creșterea încasărilor pe primele luni ale anului în curs față de perioada corespunzătoare din 2015, chiar în condițiile scăderii TVA.

Cu acordarea unei șanse de redresare întreprinderilor în insolvență s-a declarat de acord și secretarul de stat Florin Aurelian Moțiu, din Ministerul Justiției: „Debitorii onești, care doresc reinserția în econo-mie, trebuie să merite o șansă. Esențială este o relație de încredere între creditori și investitori. Ne-am dori cât mai multe rezolvări extrajudiciare, prin înțelegere, ceea ce ar duce la soluții cu efecte benefice în economie”.
Într-un final deschis al primei părți a dezbaterii, Petru Rareș, vicepreședinte al ASPES, a definit insol-vența ca „element fundamental de curățire și reîmprospătare a mediului de afaceri”, lansând în același timp întrebarea „cine finanțează zecile de mii de întreprinderi” care intră în dificultate.

Partea a doua a forumului (moderator, Constantin Rudnițchi, co-moderator, Vasile Deleanu) a accen-tuat avantajele redresării, insistând în sens aplicativ asupra modalităților de sprijinire a firmelor. Co-moderatorul discuțiilor a făcut o pledoarie concentrată, inclusiv cu nuanțele unui apel mediatic, pentru încredere comună între părțile angrenate în atingerea obiectivul necesar a fi unic, cel al salvării. Rolul băncilor în acest sens a reieșit argumentat, pe măsura competenței celor care s-au pronunțat. Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, a subscris la importanța nivelului de în-credere, reamintind în același timp că „rolul băncilor în economie este de intermediar”. De asemenea, a făcut observația că în ultima vreme numărul firmelor intrate în insolvență s-a redus, dar în paralel a crescut incidența fenomenului la categoria companiilor mari. Revenind, Vasile Deleanu a insistat asupra ideii de constituire a unei bănci dedicate investițiilor în insolvență.

În același spirit al cerinței reactivării dialogului între părți și al renunțării la exprimări desprinse de con-textul economic real, dr. ec. Constantin Boștină, președinte al ASPES și director al grupului de Presă Economistul, s-a pronunțat pentru găsirea „unor soluții pentru a ieși din acest status, altfel nu facem decât să batem pasul pe loc în înțelegerea insolvenței, în oferirea unei salvări, timp în care «bolnavul» se duce”. Sublinierea sa a fost că „ASPES înțelege să susțină activ inițiativele, demersurile dedicate acestui scop, încât să contribuie la revitalizarea mediului de afaceri”.

Oprindu-se asupra semnalelor de avertizare percepute de bănci dinspre companiile în dificultate, Mirela Iovu, vicepreședinte al CEC Bank a reafirmat că „nu e simplu nici să previi, nici să administrezi insolvența”.

Problema evaluării în situații de insolvență a fost adusă în discuție de Adrian Vascu, senior partner „Veridi SRL”, prim-vicepreședinte al UPLR.
Tot din perspectiva practicii în domeniu, av. Nicoleta Grigorescu, „Rovigo SRL”, a oferit comentarii ba-zate pe analizarea în paralel a unor aspecte din Codul de procedură penală și Legea insolvenței.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ