Pentru că nu respectă cerințele internaționale referitoare la securitatea și confidențialitatea datelor, Fiscul din Elveția refuză să dea României informații utile în combaterea evaziunii

0
286

Desi are cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE, România nu poate să beneficieze de decizia istorică a Elveției de a renunța în bună măsură la secretul bancar și fiscal și de a face schimburi automate de informații privind conturile financiare ale contribuabililor cu alte state, în baza acordurilor și standardelor internaționale OECD.

Administrația Fiscală Federală (Federal Tax Administration – FTA) din Elveția a anunțat că la sfârșitul lunii septembrie a efectuat primele schimburi de astfel de date. Astfel, FTA a transmis statelor partenere informații referitoare la aproximativ 2 milioane de conturi, informații care includ numele deținătorilor, adresa, țara de rezidență și numărul de identificare fiscală, instituțiile raportoare, balanțele contului și veniturile de capital.Aeste informații permit autorităților să verifice dacă acești contribuabili au declarat corect conturile financiare din străinătate și să descopere eventuale cazuri de evaziune.

Aproximativ 7.000 de bănci , fonduri de investiții, companii de asigurări și alte instituții financiare înregistrate la FTA colectează date referitoare la milioane de conturi și le trimit agenției fiscale elvețiene.

În 2015 au apărut informații potrivit cărora ANAF intenționează să efectueze verificări în cazul a 50 de români cu conturi în Elveția, pentru a vedea dacă există diferențe între sumele aflate acolo și cele declarate de respectivele persoane în fața Fiscului românesc. Asta în urma scandalului SwissLeaks, în care a fost implicată HSBC Private Bank, filiala elvețiană a bancii britanice HSBC, care era bănuită că a ajutat peste 100.000 de persoane și companii din peste 200 de țări să păcălească autoritățile fiscale, ascunzând identitatea deponenților, din care circa 200 ar fi fost români.

FTA a precizat că România și Cipru sunt excluse în prezent de la aceste schimburi de informații pentru că nu respectă cerințele internaționale referitoare la securitatea și confidențialitatea datelor. Fiscul elvețian , discret, nu a mentionat insa care sunt carentele specifice ale ANAF care nu îi permit să respecte aceste standarde internaționale în privința securității și confidențialității datelor, aratand doar că OECD este structura care evaluează gradul de îndeplinire al acestor standarde.

„Forumul Global pentru Transparență și Schimb de Informații în Scop Fiscal al OECD este cel care verifică dacă o țară îndeplinește toate standardele obligatorii. Elveția se ghidează după concluziile acestor verificări.

Cei de la OECD, la rândul lor, au spus că rezultatele verificărilor sunt ținute „la secret” tocmai pentru a proteja administrațiile fiscale naționale cu probleme de protecție a datelor, ale căror vulnerabilități ar putea fi exploatate.

„Forumul Global pentru Transparență și Schimb de Informații în Scop Fiscal al OECD derulează un proces multilateral de evaluare, condus de experți din jurisdicțiile membre, pentru a evalua aranjamentele de confidențialitate și de protecție a datelor ale tuturor statelor care s-au angajat să participe la schimbul automat de informații. Ca parte a acestui proces, jurisdicțiile au căzut de acord ca rezultatele acestor evaluări să nu fie făcute publice pentru a proteja demersurile de colectare fiscală la nivel global, întrucât rezultatele evaluărilor includ informații extrem de sensibile cu privire la vulnerabilitățile sistemelor de protejare a confidențialității și securității datelor ale statelor, care ar putea fi exploatate cu ușurință. Mai mult, aceste rezultate sunt preliminare în acest moment.”

OECD face publice o parte din rezultatele acestor evaluări, care sunt efectuate periodic și care vizează mai multe aspecte legate de felul în care statele participante se angajează în schimburi internaționale de informații fiscale, nu doar pe cele ce țin de protecția datelor.

In cazul României, ultima evaluare a fost efectuată în 2016, iar următoarea este programată pentru 2019. Evaluarea din 2016 a avut în vedere cadrul legislativ fiscal românesc în vigoare în anul respectiv, precum și practica României în cadrul schimburilor de informații fiscale cu alte state din perioada de observație 2012-2015.

Conform acelei evaluări a OECD, la momentul respectiv, ANAF respecta standardele internaționale cu privire la confidențialitatea informațiilor, singurele probleme identificate ținând de alte aspecte, respectiv de lentoarea cu care se răspundea solicitărilor de informații fiscale din partea altor state, depășindu-se de multe ori termenul de 90 de zile, și de faptul că, atunci, legislația românească permitea încă existența societăților controlate prin acțiuni la purtător, care protejează anonimatul acționarilor.

De asemenea, din evaluarea respectivă a rezultat că, spre deosebire de alte jurisdicții, precum chiar Elveția, România nu își notifică contribuabilii atunci când aceștia fac obiectul unei cereri de informații fiscale și financiare din partea unui alt stat și nici nu le dă posibilitatea de a contesta respectivele cereri pe cale administrativă sau în justiție. Potrivit documentului citat, în perioada menționată, ANAF a onorat un număr de aproape 500 de cereri de informații din partea altor jurisdicții și a trimis, la rândul său, 176 de astfel

In ultimii doi ani au apărut informații tot mai îngrijorătoare cu privire la situația dezastruoasă a sistemului IT al ANAF. Astfel, în februarie anul trecut, președintele de atunci al instituției, Bogdan Stan, avertiza, printr-un comunicat oficial, că ”sistemul informatic al ANAF funcționează în prezent la o capacitate de 99%, cu mult peste recomandarile tehnice de maximum 70%, ceea ce poate conduce la blocarea întregii activități a instituției, pe o perioadă nedeterminată”.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, domnul Bogdan-Nicolae Stan, atrage atenția asupra lipsei investițiilor, atât în sistemul informatic al institituției, cât și în serviciile de întrețtinere, în ciuda creșterii continue a solicitărilor pentru noi aplicații și a volumului de muncă al Direcției de Tehnologie a Informației din cadrul ANAF.

In perioadele de vârf de activitate (cele din jurul datelor de depunere a declarațiilor fiscale și de plăți a impozitelor), urmarile acestei stări de fapt sunt deosebit de grave deoarece provoacă sincope în funcționarea sistemului informatic. Aceste sincope pot genera oprirea parțială sau totală a unor activități fundamentale ale ANAF, sau chiar pierderi de date din sistem.

De asemenea, defectarea serverelor sau a componentelor de comunicații din teritoriu, implică alte riscuri de blocare a activității.

Curtea de Conturi arăta, într-un raport publicat anul acesta, că diminuarea cheltuielilor de investiții din ultimii ani a afectat infrastructura IT a ANAF, situația actuală fiind critică.

„În lipsa unei strategii, nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, condiții în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite și înaintate de Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziții a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF. Lipsa investițiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităților de calcul și stocare din Centrul de Date Primar (CDP) și Centrul de Date Secundar (CDS), precum și creșterea exponențială a cerințelor pentru noi aplicații IT au condus la apariția unor disfuncționalități ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar”, informa raportul.

Pe 4 mai 2017, la ora 6.00 dimineața, în urma unei pene de curent, un generator care avea rolul de a susține echipamentele din Centrul de Date Primare al ANAF a intrat în avarie, iar Direcția IT a informat conducerea ANAF că e posibil să se fi pierdut niște date.

Incidentul produs nu face parte din categoria incidentelor uzuale, în cazul cărora există proceduri de salvare-restaurare. El a avut o anvergură și o complexitate foarte mare, ca și o incidență foarte mică, cu impact asupra unui dispozitiv de stocare pe care se află nu numai baze de date operative, ci și fișiere de sistem, fișiere de configurare, executabile, cu influențe asupra funcționării altor platforme. Incidentul primar asupra dispozitivului de stocare a fost urmat, în cascadă, de incidente pe alte platforme informatice, datorate coruperii fișierelor de sistem și de configurare. Pentru astfel de incidente, de o mare complexitate, expertiza personalului propriu nu este suficientă”, se menționa în raportul Direcției IT a ANAF.

Ministerul Finanțelor a renunțat la proiectul de modernizare a ANAF în parteneriat cu Banca Mondială și pregătește pentru Fisc un model special pentru achiziția de echipamente, similar cu cel practicat în cazul achizițiilor militare sau a celor efectuate de serviciile secrete. Modernizarea ANAF cu un împrumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială (programul RAMP) s-a aflat în analiza Finanțelor în ultimele luni, după ce la începutul acestui an a fost făcut publică situația cheltuielilor.

Astfel, deși din împrumut autoritățile au cheltuit peste 10 milioane de euro, toate cheltuielile au vizat servicii de consultanță și analize, fără să fie cumpărat un singur computer. Programul RAMP a fost foarte aproape de a fi oprit la începutul acestui an, după progrese limitate în ultimii ani.

Ionuț Mișa, fostul ministru de Finanțe, a anunțat, în ianuarie, că de la semnarea acordului, în 2012, ANAF a cheltuit doar 60 de milioane de lei pentru analize și consultanță, dintr-o linie de împrumut de 70 de milioane de euro, dar nici măcar un leu pentru sistemul IT. De asemenea, Ministerul Finanțelor se gândește să construiască o clădire nouă pentru Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), care să funcționeze ca centru de date, dar și spații de birouri pentru câteva sute de IT-iști responsabili de sistemele informatiice ale Fscului, Finanțelor și Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ