Molozul reputational al bancilor in viziunea lui Bogdan Olteanu-BNR

0
2240

*  SAL este condus de un funcţionar bancar care a lucrat 12 ani în sistem

*  Alexandru Păunescu: „Centrul SAL va fi finanţat de instituţiile financiar-bancare, suma stabilită fiind de 600.000 de euro pe an”

Perioada de boom economic a adâncit asimetria dintre clienţi şi bănci, iar acest aspect a condus la necesitatea apariţiei unui organism care să ofere consumatorilor posibilitatea de soluţionare alternativă a disputelor cu banca, respectiv Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), susţine Bogdan Olteanu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

Oficialul Băncii Centrale a menţionat: „Sectorul financiar a făcut acest efort financiar pe care eu îl salut, de a găsi mecanismele de finanţare pentru această structură, astfel încât consumatorul să nu suporte costuri”.

Înfiinţarea SAL a produs o serie de controverse, mulţi fiind de părere că acest proces este unul complicat.

Bogdan Olteanu a precizat, citat de Agerpres: „Pentru una dintre părţi, pentru bănci, este atât de complicat faptul că astăzi există un sistem care le tratează asimetric în faţa consumatorilor! Da, aşa funcţionează lucrurile astăzi, cel puţin în Europa. Există o asimetrie de tratament care echilibrează relaţia dintre consumatori şi bănci şi este normal să fie aşa, pentru că există o asimetrie în accesul la informaţii, există o asimetrie în prelucrarea informaţiilor, între consumatori şi bănci, şi atunci sistemul instituţional reechilibrează relaţia care dă, de exemplu, posibilitatea ca pentru bănci o decizie dată aici să fie obligatorie, în timp ce consumatorul să o poată contesta mai departe dacă nu este de acord cu ea”.

În opinia viceguvernatorului BNR, avocaţii sunt împotriva sistemului pentru că pierd bani în momentul în care consumatorul renunţă să se mai adreseze instanţei pentru soluţionarea litigiului cu banca şi merge la acest Centru: „Este o reuşită şi vreau să marchez această reuşită. Suntem printre ţările care au a reuşit să construiască un asemenea Centru. Sper ca anul viitor să constatăm că l-am făcut şi funcţional. (…) Succes băncilor în a înlătura molozul reputaţional acumulat în perioada de boom. Suntem, sper, pe drumul cel bun pentru a restabili această relaţie de încredere, în care cetăţeanul se duce cu încredere să depună banii munciţi la bancă, alt cetăţean se duce cu încredere să împrumute acei bani, să îi folosească şi să îi dea înapoi, astfel încât deponentul să poată să recupereze în orice moment doreşte depozitul”.

* Referitor la faptul că preşedintele SAL a lucrat peste 10 ani în bănci, Păunescu a explicat că, în cadrul Colegiului, era nevoie de oameni cu expertiză, care să aibă cunoştinţe financiare

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) reprezintă o soluţie viabilă de restabilire a echilibrului dintre consumatori şi instituţiile financiar-bancare, pentru consumatori procedura fiind gratuită şi limitată în timp la 90 de zile, susţine Alexandru Păunescu, directorul Departamentului Juridic din cadrul BNR şi membru în Colegiul de Coordonare a Centrului.

Domnia sa a explicat: „De ce este nevoie de acest Centru de Soluţionare Alternativă? Contextul în care ne aflăm – particularizat de neîncrederea consumatorilor în serviciile financiar bancare şi de existenţa unui mare număr de litigii pe rolul instanţelor de judecată. Din aceste motive, Centrul a fost văzut ca o variantă de restabilire a echilibrului dintre consumatori şi instituţiile financiar bancare, ca o soluţie viabilă de diminuare a costurilor legate de soluţionarea acestor litigii în instanţă. Aceste costuri derivă din perioadele lungi necesare soluţionării în instanţă, de interpretările neunitare ale instanţelor pe aceleaşi speţe şi din soluţiile impredictibile date de instanţe. Din perspectiva relaţiei dintre consumator şi Centru, beneficiile soluţionării alternative sunt certe: procedurile se declanşează la inţiativa consumatorilor, sunt gratuite şi durează mult mai puţin în comparaţie cu soluţionarea unui litigiu clasic în instanţă”.

Potrivit domniei sale, de soluţionarea propriu-zisă a litigiilor se vor ocupa conciliatorii, selectaţi pe baza unor criterii prevăzute în ordonanţa de înfiinţare a Centrului şi după o metodologie stabilită de conducerea entităţii, respectiv de Colegiul de Coordonare a Centrului.

Finanţarea Centrului este asigurată de instituţiile financiar-bancare, suma stabilită în prezent fiind de 600.000 de euro pe an, însă conciliatorii nu vor fi plătiţi direct de bănci, ci vor fi remuneraţi prin intermediul Centrului, indiferent de soluţia dată, în favoarea clientului sau a băncii, mai spune Păunescu. El a precizat că aceşti conciliatori sunt independenţi în relaţia cu instituţia financiară.

Referitor la cota cu care va contribui fiecare instituţie la bugetul Centrului, aceasta va fi stabilită în funcţie de „cota de piaţă pe retail a băncii şi de numărul de litigii” pe care banca le are în derulare cu consumatorii, a adăugat Alexandru Păunescu.

Modul de finanţare a Centrului SAL, precum şi membrii conducerii acestuia reprezintă două dintre aspectele criticate de unii specialişti şi de consumatori, printre altele, existând teama că, dacă banii vin din partea sistemului bancar, atunci deciziile ar putea fi subiective.

Centrul SAL este condus de un Colegiu de Coordonare format din cinci membri, câte unul de la BNR, ANPC, ARB şi asociaţiile de consumatori, iar unul independent, ales de ceilalţi patru.

Consumatorii ridică semne de întrebare asupra celui de-al cincilea membru al Colegiului, „care ar trebui să fie independent”. Simona Vâlceanu, care deţine funcţia de preşedinte al Colegiului, a fost angajată în mai multe bănci, din 1997 până în 2009, şapte ani fiind director al Direcţiei Juridice din Centrala Băncii Comerciale Române.

Anterior, poziţia de membru independent al Colegiului de Coordonare a fost ocupată de Brânduşa Ştefănescu, fost judecător şi fost vicepreşedinte al Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

„Înlocuirea sa din cadrul Colegiului nu a fost până acum explicată în niciun fel. De altfel, întreaga activitate a Colegiului de Coordonare este lipsită de transparenţă, site-ul instituţiei oferind extrem de puţine informaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de la înfiinţare”, arăta, recent, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Referitor la faptul că membrul independent, care deţine şi funcţia de preşedinte al Colegiului în prezent, are o vastă experienţă în domeniul bancar, Alexandru Păunescu a explicat că în cadrul Colegiului era nevoie de oameni cu expertiză, care să aibă cunoştinţe financiare, dar a precizat că membrii Colegiului nu se vor ocupa de soluţionarea litigiilor, ci vor asigura doar infrastructura necesară procedurilor.

În prezent, Centrul are în soluţionare cinci dosare, iar cei interesaţi pot obţine informaţii cu privire la procedură de pe site-ul entităţii. În perioada următoare vor fi derulate mai multe operaţiuni pentru popularizarea acestui centru, băncile fiind obligate prin ordonanţă să informeze clienţii cu privire la existenţa acestui organism.

Deocamdată, sunt acreditaţi pentru soluţionarea unor astfel de litigii 12 conciliatori, aceştia fiind consideraţi suficienţi pentru moment, având în vedere că, potrivit estimărilor, un conciliator poate gestiona 10 dosare pe lună.

Referitor la procedura efectivă de transmitere a reclamaţiilor, aceasta se va derula preponderent prin mijloace electronice, dar se ia în calcul inclusiv deplasarea conciliatorului la domiciliul reclamantului, în cazul în care acesta este din provincie. În plus, potrivit lui Păunescu, „litigiul poate fi soluţionat chiar fără prezenţa părţilor”.

Clientul nemulţumit trebuie să ştie că se poate adresa acestui centru doar după ce poate face dovada că a încercat soluţionarea amiabilă cu banca. Această dovadă poate să constea într-un e-mail primit de la bancă sau în cererea depusă la bancă, având număr de înregistrare, la care nu s-a primit răspuns într-un termen „rezonabil”.

Totodată, consumatorii mai trebuie să ştie că nu sunt acceptate reclamaţiile care presupun o sumă mai mică de 1.000 de lei şi nici cele de rea-credinţă, care pot bloca activitatea Centrului.

* Pandelică, ANPC: „Centrul SAL poate degreva simultan instanţele, care vor fi ocupate cu darea în plată şi cu insolvenţa persoanelor fizice”

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Financiar – Bancar (CSALB) va degreva instanţele de judecată de litigiile dintre clienţi şi bănci, va asigura o modalitate echilibrată de rezolvare a disputelor dintre cele două părţi, iar credibilitatea îi va fi întărită după primele cazuri soluţionate, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Bogdan Pandelică.

Potrivit acestuia, normalizarea relaţiei dintre creditor şi consumator se poate realiza numai printr-o comunicare eficientă cu consumatorii, sprijinită de o informare completă, coerentă şi precisă. „În prezent, există o gamă largă de modalităţi de rezolvare a acestor probleme: medierea, instituţiile statului, ANPC, instanţa. (…) Soluţionarea alternativă a litigiilor este o nouă modalitate de rezolvare a disputelor, una amiabilă. Din punctul de vedere al caracterului amiabil, acest sistem nu reprezintă o noutate. Sistemul este diferit de mediere (…). Asigurarea echidistanţei atunci când se analizează un caz este primordială, iar conciliatorul va trebui să îşi asigure rolul unui judecător, să privească din ambele perspective, să înlăture orice prejudecăţi”, a mai spus Pandelică.

Acesta a explicat că noul centru poate degreva simultan instanţele, care vor fi ocupate cu darea în plată şi cu insolvenţa persoanelor fizice. Centrul SAL funcţionează începând din acest an.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ