Între 2001 si 2013 CME a achiziționat de la căpușele lui Adrian Sârbu drepturi pentru programe și servicii de 200 milioane de euro

0
1203
România trebuie să plătească 35,8 milioane de euro, în mai, către Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), din împrumutul stand-by contractat în 2009

13În octombrie 2015, în urma perchezițiilor din Dosarul Gala Bute, s-au descoperit de către procurori o serie de e-mailuri potrivit cărora politica editorială a mai multor mass-media din România a fost subordonată intereselor Elenei Udrea.

Una dintre dezvăluirile care ne-a atras atenția a fost aceea că două grupuri de presă cu proprietari diferiți, unul patronat de compania americană CME, celălalt patronat de Adrian Sârbu, funcționau ca o singură entitate atunci când primeau comenzi de la Elena Udrea.

Pornind de la această informație, GIP a realizat o amplă investigație referitoare la Adrian Sârbu și ProTV. Publicăm azi prima parte a acestei investigații.

Rezumat

De la înființarea ProTV (în 1995), până la plecarea sa din companie (în 2013), Adrian Sârbu a căpușat practic compania americană Central European Media Enterprises (CME), deținătoarea postului de televiziune. Acest lucru s-a făcut cu știința acționarului principal al companiei, Ronald Lauder. Ca partener local și director general al operațiunilor CME din România, Adrian Sârbu a construit postul TV cu cea mai mare audiență din țară. De pe urma acestui succes a profitat însă în primul rând Adrian Sârbu, nu proprietarul postului de televiziune, CME.

Adrian Sârbu a întreținut deliberat o confuzie între companiile sale și operațiunile din România ale CME. Sârbu s-a folosit de această confuzie pentru a-și dezvolta propriile afaceri media pe seama companiei americane.

În perioada 2001-2013, CME a achiziționat de la companii deținute sau controlate de angajatul său, Adrian Sârbu, drepturi pentru programe și diverse servicii în valoare totală de 201,5 milioane dolari.

Pe măsură ce Adrian Sârbu a început să dețină funcții tot mai importante în CME, sumele încasate de firmele lui Sârbu în urma contractelor încheiate cu același CME au crescut substanțial.

După plecarea lui Adrian Sârbu din companie, una dintre prioritățile noului management a fost rezilierea contractelor încheiate cu companiile acestuia.

Adrian Sârbu și CME

CME este o companie americană listată la NASDAQ și la Bursa din Praga. Compania a fost fondată de Ronald Lauder în 1994. În România, CME a deținut sau deține televiziuni, posturi de radio, companii de producție ș.a.m.d. Cea mai importantă operațiune a CME în România este postul de televiziune ProTV.

Operațiunile CME în România s-au derulat (de la începutul acestora, în 1995, până în august 2013) în parteneriat cu Adrian Sârbu. Între 1995 și 2009, Adrian Sârbu a fost directorul general al operațiunilor CME în România, în primul rând al Media Pro International SA, compania deținută de CME prin care a fost operat postul ProTV.

Ulterior, Sârbu a fost: coordonator al CME pentru operațiunile din România, Cehia și Slovacia din februarie 2006, director de operațiuni (Chief Operating Officer) din octombrie 2007, președinte și director de operațiuni din ianuarie 2009, președinte și director general executiv (Chief Executive Officer) din iulie 2009. În august 2013, Sârbu a demisionat din funcțiile deținute în CME. A părăsit compania pe 31 decembrie 2013.

„Trustul Pro” a fost o ficțiune

Adrian Sârbu a creat o serie de societăți comerciale al căror obiect de activitate era foarte apropiat sau chiar identic cu cel al ProTv-ului, pe care tot el îl administra.

Adrian Sârbu a întreținut deliberat o confuzie între companiile pe care le deținea și operațiunile din România ale CME al căror director general era. Acest lucru s-a făcut cu știința acționarului majoritar al CME, Ronald Lauder.

Confuzia a plecat de la numele companiilor. Ani de zile, postul de televiziune Pro TV a fost operat de Media Pro International (patronat de CME și condus de Adrian Sârbu), în timp ce licența de emisie aparținea Pro TV SRL (patronată de Adrian Sârbu). Media Pro International (patronat de CME și condus de Adrian Sârbu) a coexistat și a făcut afaceri cu Media Pro Management SA și cu grupul de firme Media Pro Entertainment patronate de Sârbu. Divizia de Internet a grupului de companii patronat de Sârbu s-a numit MediaPro Interactive. Prima publicație importantă deținută de Adrian Sârbu s-a numit „Pro TV Magazin” și a fost înființată la un an după lansarea postului de televiziune „Pro TV”. Alte publicații ale lui Sârbu (ca „Promotor” sau „Ce Se Întâmplă Doctore?”) au fost dublate de emisiuni cu titluri identice difuzate de Pro TV.

Confuzia a fost comună nu doar în opinia publică românească, ci și în rândul angajaților operațiunilor CME în România care s-au considerat, în permanență, colegi ai angajaților companiilor controlate de Adrian Sârbu în „Trustul Pro” sau în „Trustul Media Pro”. Situația este cu atât mai nefirească, cu cât, în multe cazuri, companiile CME și cele ale lui Sârbu se aflau (sau ar fi trebuit să se afle) în competiție directă. Producătorul de programe Media Vision (al CME) ar fi trebuit să fie competitorul Media Pro Entertainment (al lui Sârbu); site-urile stirileprotv.ro și incont.ro (ale CME) ar fi trebuit să fie competitorii mediafax.ro, respectiv zf.ro (ale lui Sârbu) ș.a.m.d.

Adrian Sârbu a creat o ficțiune, „Trustul Pro” sau „Trustul Media Pro”, pentru a-și dezvolta propriile afaceri pe seama CME. El s-a folosit de confuzia dintre operațiunile sale și cele ale CME pentru a da impresia că nenumăratele contractele dintre cele două ar fi contracte între companii ale aceluiași trust.

Managerul Sârbu a cumpărat de la propriile sale companii servicii de 201,5 milioane dolari

În cei 18 ani în care a fost angajat al CME, Adrian Sârbu a vândut companiei acțiuni, părți sociale, terenuri, a primit de la CME salarii, bonusuri, alocații, împrumuturi, i-au fost decontate cheltuieli.

Dar, în afara acestor sume de bani, CME a fost și principalul partener de afaceri al companiilor deținute de angajatul său, Adrian Sârbu. În calitate de patron, Sârbu a facturat și a încasat sume uriașe de bani de la compania americană. Plata acestor sume a fost aprobată de același Sârbu, de data aceasta în calitate de manager al CME.

În paralel cu conducerea operațiunilor CME din România și, ulterior, cu funcțiile de conducere din cadrul CME, Adrian Sârbu a dezvoltat o serie de afaceri proprii în media. În 2015, procurorii care au decis reținerea lui Adrian Sârbu au arătat că, deși acesta nu făcea parte oficial din managementul companiilor pe care le deținea, el le-a condus personal. Potrivit procurorilor, Sârbu „deţinea controlul asupra tuturor societăţilor din grup, deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege”.

Este foarte greu de stabilit suma totală a achizițiilor de bunuri și servicii pe care CME le-a făcut de la companiile patronate de Adrian Sârbu între 1995 și 2013. CME nu a oferit date referitoare la aceste contracte și nici nu le-a înregistrat ca atare până în 2001. În raportul anual pe 2001 apare prima mențiune referitoare la faptul că, în conformitate cu Declarația privind Standardul de Contabilitate Financiară (Statement of Financial Accounting Standards No. 57 – FAS 57), CME este obligată să dezvăluie contractele pe care le încheie cu „părțile afiliate” („related parties”).

Raportul CME pentru anul 2001 este publicat în 28 martie 2002, iar introducerea acestui tip de informații în rapoartele anuale ale CME este în directă legătură cu controlul pe care Comisia de Valori Mobiliare și Burse din Statele Unite (Securities and Exchange Commission) îl începe în februarie 2002. (Controlul se referea la datoriile restante pe care operațiunile CME din România le aveau față de statul român.)

Deși CME era o companie listată la bursă, , Adrian Sârbu avusese nevoie, până în 2001, de un simplu acord verbal pentru a face afaceri cu compania în care era angajat.

Începând cu 2002, aceste tranzacții sunt înregistrate și ele trebuie aprobate de board-ul Media Pro International SA (companie patronată de CME și condusă de Adrian Sârbu).

Din rapoartele anuale ale CME reiese că, doar în perioada 2001 – 2013, companiile deținute sau controlate de Adrian Sârbu au vândut CME drepturi pentru programe și servicii de producție, tehnice și administrative în valoare totală de 201,5 milioane dolari.

Companiile lui Adrian Sârbu au și cumpărat de la CME, dar valoarea acestor achiziții este foarte mică în comparație cu cea a vânzărilor (în total 17,7 milioane dolari în perioada 2001-2013). 

Contractele firmelor lui Sârbu cu CME: de la „iregularități” la „vulnerabilități”

În martie 2002, în urma controlului Comisiei de Valori Mobiliare și Burse, Comitetului de Audit al Consiliului de Administrație al CME solicită unor contabili independenți realizarea unui control referitor la afacerile companiilor lui Adrian Sârbu cu CME.

Raportul realizat în urma controlului arată că:
* o serie de tranzacții dintre companiile lui Sârbu și Media Pro International SA (MPI) au fost făcute fără aprobarea CME;
* unele dintre aceste tranzacții au fost făcute fără ca acționarii MPI să știe măcar de existența lor;
* plata bunurilor și serviciilor cumpărate de MPI de la companiile lui Sârbu se făcea cu prioritate, în timp ce companiile lui Sârbu nu plăteau achizițiile făcute de la CME, acumulând datorii.

Ca urmare, la propunerea Comitetului de Audit, CME instituie, în 2002, „un control strict pentru prevenirea pe viitor a unor asemenea iregularități în operațiunile din România”. Acționarii Media Pro International SA aprobă în unanimitate rezoluții prin care se instituie „un nivel mai ridicat de analiză și control pentru tranzacțiile cu părțile afiliate” („a higher level of review and control over related party transactions”). Board-ul MPI (condus de Adrian Sârbu) reanalizează serviciile pe care companiile lui Adrian Sârbu le prestează pentru MPI și anunță că, pe viitor, cele mai multe dintre acestea vor fi internalizate.

În 2003, CME introduce o serie de reglementări interne pentru a bloca practica lui Sârbu de a plăti cu prioritate serviciile pe care MPI le achiziționează de la companiile sale și de a amâna plățile serviciilor pe care companiile sale le achiziționează de la MPI.

Câtă vreme se află sub presiunea controlului Comisiei de Valori Mobiliare și Burse, CME subliniază în rapoartele sale gravitatea acțiunilor lui Sârbu și măsurile care se iau împotriva acestuia. Începând cu Raportul pentru anul 2004, deși practicile lui Sârbu continuă și iau amploare, CME se va limita la a prezenta valoarea contractelor încheiate cu companiile angajatului său și la a menționa aceste contracte la capitolul „Vulnerabilități” („Risks”) din rapoartele anuale ale companiei. Timp de 10 ani, începând 2003 și până 2012, afacerile directorului general Sârbu cu compania la care este angajat sunt identificate, drept „vulnerabilități operaționale” în rapoartele anuale ale CME fără ca acționarul majoritar să facă ceva pentru a limita sau a elimina pierderile.

Cum a ajuns Sârbu furnizor pentru toate televiziunile deținute de CME

Până în 2006, companiile lui Adrian Sârbu fuseseră furnizori doar pentru subsidiarele CME din România. În februarie 2006, Adrian Sârbu este numit coordonator și al operațiunilor CME din Cehia și Slovacia. În același an, operațiunile CME din Cehia și Slovacia devin clienții companiilor lui Sârbu. Când, în 2007, Adrian Sârbu este numit director operațional al CME, companiile sale încep să vândă servicii către operațiunile CME din România, Croația, Cehia, Slovacia și Ucraina. Începând cu 2008, companiile lui Adrian Sârbu vând servicii operațiunilor CME din toate țările.

Pe măsură ce funcțiile deținute de Adrian Sârbu în CME sunt tot mai importante, sumele încasate de companiile sale în urma contractelor încheiate cu CME cresc substanțial. De la 12 milioane dolari în 2005, acestea ajung la 24,8 milioane dolari în 2006, la 29,2 milioane dolari în 2007, la 52 milioane dolari în 2008 și la 36,9 milioane dolari în 2009.

Timp de 13 ani, începând cu 2001 și până la plecarea lui Adrian Sârbu în 2013, compania controlată de Ronald Lauder încearcă să justifice achizițiile pe care le face în România de la companiile lui Sârbu prin „limitele pieței locale de servicii TV specializate”.

Argumentul este nerealist, din mai multe motive:
– Chiar dacă argumentul ar fi putut fi valabil la sfârșitul anilor 90, piața românească de servicii TV specializate era deja una foarte dezvoltată la mijlocul anilor 2000. În 2008, când CME face achiziții de la companiile lui Sârbu în valoare de 52 milioane dolari, în România existau zeci de televiziuni cu acoperire națională.
– Încă din 1997, CME preluase chiar de la Adrian Sârbu 70% dintre părțile sociale ale Media Vision S.R.L. În momentul achiziției, CME prezentase Media Vision drept principala companie de producție de televiziune din România, care producea toate programele de divertisment ale ProTV. Prin urmare, „serviciile specializate” ale lui Sârbu nu și-ar mai fi avut rostul, de vreme ce ar fi trebuit să fie asigurate de Media Vision.
– Începând din 2006, când Adrian Sârbu este numit coordonator regional al CME, companiile sale încep să vândă și operațiunilor CME din alte state, ale căror piețe locale de servicii TV „specializate” nu fuseseră „limitate” până atunci.

Noul management al ProTV a reziliat contractele cu firmele lui Sârbu

Valoarea achizițiilor făcute de CME de la companiile lui Adrian Sârbu scade considerabil în 2010, după ce Ronald Lauder pierde poziția de principal acționar în favoarea Time Warner.

De altfel, după plecarea lui Adrian Sârbu din companie și numirea unui nou management al operațiunilor din România, una dintre prioritățile acestuia din urmă a fost rezilierea contractelor prin care firmele lui Sârbu luau bani de la CME:
* postul de televiziune s-a mutat din clădirea deținută de Adrian Sârbu;
* o serie de contracte de furnizare de servicii încheiate cu companiile lui Sârbu (inclusiv cel cu Agenția de presă Mediafax) au fost reziliate;
*vedetelor postului de televiziune Pro TV, care lucrau în același timp și pentru companii ale lui Adrian Sârbu, li s-a pus în vedere să opteze între cele două angajamente. (Este inclusiv cazul Andreei Esca, cea mai importantă vedetă a postului, care a fost timp de 10 ani și directorul editorial al unei reviste publicate de o companie a lui Sârbu);
* o serie de servicii prestate de companii ale lui Adrian Sârbu sau ale apropiaților acestuia au fost internalizate;
* contractele de colaborare ale angajaților lui Sârbu cu Pro TV au fost reziliate;
* o serie de practici de publicitate mascată prin care Pro TV promova produse ale companiilor lui Sârbu (ziare, reviste, publicații on-line) au fost întrerupte.

Toate detaliile pe:

http://www.grupul.ro/adrian-sarbu-si-a-dat-contracte-de-peste-200-milioane-de-dolari-din-banii-companiei-americane-care-detine-protv/

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ