Lucratul de oriunde s-a dovedit posibil, dar nu si sustenabil. Locatia conteaza.

munca de acasa, LUCRATUL DE ORIUNDE

Studii recente, efectuate având la bază noile realităţi desenate de criza COVID-19, au arătat că lucrul de “oriunde” deşi este posibil, în foarte multe industrii, nu este neapărat sustenabil pe termen lung.

În industriile inovative şi în domeniul imobiliar, s-a dovedit că “locaţia este totul”.

În timp ce companiile din domeniul tehnologiei folosesc munca la distanță, forţaţi de condiţiile impuse de criza COVID-19 şi ca pe o modalitate de a scăpa de zonele imobiliare cu costuri ridicate, cum ar fi cele din marile oraşe, speculațiile privind un exod masiv spre acest tip de muncă, sunt doar temporare. Managerii și echipele lor vor afla, în scurt timp, un adevăr fundamental, orașele mari sunt cruciale pentru inovație.

După cum arată cercetările recent publicate în jurnalul de ştiinţă Science Advances, descoperirile inovative sunt cel mai bine promovate în orașele cu o populație de minim 1 milion de locuitori, cum ar fi Dallas, San Diego, San Antonio, Phoenix sau Houston.

Studiul vorbeşte doar despre spaţiul nord american, fără a face referire la Europa, unde oraşele cu peste 1 milion de locuitori sunt, în general, capitalele statelor unde urbanizarea este mult mai accentuată în zonele adiacente.

Chiar dacă investițiile imobiliare se concentrează pe orașe mai mici, cu 225.000 până la 660.000 de locuitori, cercetările indică faptul că startup-urile și alte companii inovatoare ar trebui să se găsească în cel mai mare oraș pe care și-l pot permite. Este adevărat, în orașele mari şi chiriile sunt mari ca și costurile cu forța de muncă, însă acestea pot fi compensate prin valoarea mult mai mare a inovaţiei.

Întrebarea nu este doar „Unde?” ci şi „De ce?”

Una dintre cele mai renumite decizii imobiliare corporatiste din ultimii ani a fost căutarea bine mediatizată și mult speculată al celui de-al doilea Head Quarter (HQ2) al Amazon care, în final a fost stabilit în Arlington, Virginia. Din toate punctele de vedere acesta decizie a fost îndreptăţită, deoarece spațiul și forță de muncă accesibilă au fost definitorii aşa cum sediul principal al Amazon din Seattle (750.000 de locuitori), reprezintă un ecosistem în sine, cu 45.000 de angajaţi care pun accentul pe colaborare și inovație.

Companiile din domeniul tehnologiei ar trebui să se gândească de două ori înainte de a decide să se stabilească în orașe care au sub 1 milion de locuitori, în special în cele cu mai puțin de 250.000 de locuitori. Întrebarea nu este doar „Unde?” ci și „De ce?”

Startup-urile și alte proiecte care se bazează pe idei inovative trebuie să facă parte din comunități mai largi și mai diversificate, nu numai din punct de vedere demografic, ci și din cel al ideilor. Cu cât orașul este mai mare, cu atât resursele umane disponibile sunt mai variate în materie de stiluri de gândire, experiență și perspectivă. Orașele mari tind, de asemenea, să aibă instituții culturale, universități în care se desfășoară cercetări, industrii și diverse sectoare de afaceri. Prin urmare, oamenii sunt expuși în mod regulat la idei creative, atât la nivel profesional cât și la nivel personal.

Limitările Comunicării Digitale

În timpul pandemiei COVID-19, interacțiunea fizică a fost limitată, în special în orașele mari, cu populații dense. Drept urmare, mulți oameni care au avut varianta de a scăpa din orașe în locații mai îndepărtate şi mai puţin populate, au ales natural această opţiune. Noile aplicații și instrumente tehnologice au făcut posibilă desfăşurarea activităţii în orice loc în care există conexiune la internet. Acesta soluţie este posibilă, aşa cum s-a văzut, dar, foarte probabil, nu pe termen lung.

Desigur, lucrul la distanță a arătat că productivitatea poate fi menținută la un nivel apropiat de cel atins înaintea pandemiei COVID-19, ceea ce i-a determinat pe giganții tehnologici să ia în considerare extinderea acestei opțiuni. Cu toate acestea, este important să distingem productivitatea de inovație. Productivitatea este adesea maximizată atunci când se exploatează inovațiile recente, dar se va atenua în curând, cu excepția cazului în care se produc progrese continue. Inovaţiile în ritm susţinut s-ar putea dovedi o provocare atunci când oamenii se conectează și comunică, doar online sau prin telefon.

Când ideile și conceptele sunt cu adevărat revoluţionare, sunt foarte greu de exprimat şi explicat doar prin interacţiune digitală, în cadrul unui grup de lucru. Fără un limbaj comun, oamenii au nevoie de interacțiune fizică pentru a exprima și experimenta idei și concepte. O astfel de comunicare nonverbală între membrii grupului este foarte dificil de realizat prin comunicarea la distanță, care se întâmplă episodic.

În ultimele câteva luni, s-au văzut limitele comunicării digitale fie că organizațiile au folosit Zoom, Skype sau alte tehnologii similare, pentru a aduce oamenii „față în față”. Comunicarea bazată pe ecran nu reproduce pe deplin modul în care oamenii interacționează personal, în special atunci când fac brainstorming-uri de idei noi sau se angajează în rezolvarea colectivă a problemelor. Oamenii se confruntă adesea cu „oboseala zoomului” sau se plâng că sunt consumaţi după o zi lungă de întâlniri virtuale. În plus, oamenii sunt creaturi sociale, iar distanțarea socială s-a dovedit o reală provocare pentru mulți. Setările existente la locul de muncă nu numai că încurajează colaborarea, dar permit, de asemenea, legătura și mentoratul, care tind să apară organic pe măsură ce oamenii interacționează.

Acest lucru va atrage oamenii înapoi în birouri, cel puțin pentru o parte din timp chiar dacă aceasta vă înseamnă navetă, trafic şi toate celelalte neajunsuri.

Odată cu trecerea timpului, probabile că munca la distanță, cu normă întreagă, pentru majoritatea oamenilor nu va deveni un standard. Decizia de localizare a sediului și a operațiunilor companiilor, va deveni cu atât mai importantă. A fi într-un oraș suficient de mare pentru a încuraja inovația și gândirea creativă ar trebui să fie o condiţie primordială.

Ce ar trebui să înveţe autorităţile locale

Pentru că tot ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, viitori manageri ai oraşelor trebuie să folosească experienţa crizei COVID-19. Liderii locali și factorii de decizie politică ar trebui să înțeleagă cum să își modeleze orașele ca să devină mai atractive, în special pentru startup-uri și alte organizaţii inovatoare.

Înțelepciunea convențională este că orașele se dezvoltă în moduri diferite, în funcție de istoria și geografia lor. Cu toate acestea, după cum au arătat cercetările, toate orașele urmează o bază de dezvoltare similară, în funcție de creșterea populației.

Pentru a-și „scala” orașele, liderii locali și factorii de decizie politică ar trebui să ia în considerare tipul de companii și de angajaţi care pot favoriza creșterea. Așa cum au arăta studiile, orașele care atrag „munca cognitivă” au crescut mai repede din punct de vedere al populației și al economiei decât cele dependente de munca manuală. În cazul României Cluj Napoca este probabil cel mai elocvent exemplu făcând o comparaţie cu celelalte oraşe mari, exceptând capitala.

Întreprinderile și liderii locali nu trebuie să presupună că oamenii vor dori să lucreze oriunde după COVID-19. Locația încă mai contează, în special pentru a crea și a beneficia de un ecosistem de inovație şi un mediu creativ şi competitiv.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here