Înregistrarea în scopuri de TVA din România are unele dintre cel mai dificil de îndeplinit criterii comparativ cu procedurile din alte 12 state membre ale Uniunii Europene

0
1055
Înregistrarea în scopuri de TVA din România are unele dintre cel mai dificil de îndeplinit criterii comparativ cu procedurile din alte 12 state membre ale Uniunii Europene

În toate statele care au răspuns chestionarului derulat de Deloitte România, procedura este considerată simplă sau directă, cu excepţia României şi a Cehiei.

„Toate statele aplică un filtru pentru acordarea codului de TVA. Este o procedură binevenită în condiţiile în care TVA este taxa cea mai expusă fraudei. Totuşi, România se remarcă printr-o birocraţie mai mare, probabil şi pentru că abordarea s-a schimbat drastic în 2015, când s-a trecut de la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte complicată (formularul 088).

După cum se ştie, de la sfârşitul lui 2015 şi până la jumătatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe societăţi”, a declarat Vlad Boeriu, partener Deloitte. Astfel, în România se solicită cele mai multe documente (inclusiv după eliminarea formularului 088).

Pe locurile următoare se plasează Germania, Cehia şi Slovacia. „Deşi a fost ameliorată anul trecut, iar de la începutul lui 2017 s-a renunţat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv. În practică, multe societăţi se confruntă în continuare cu birocraţia care reprezintă o barieră pentru iniţierea şi derularea afacerilor. Însă abordarea mai restrictivă a autorităţilor române ar putea fi explicabilă având în vedere că diferenţa dintre suma potenţială de colectat din TVA şi cea încasată efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%.

Următorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arăta în ce măsura a ajutat această procedură la combaterea evaziunii”, a mai spus Boeriu.

La rândul său, Ramona Truşculescu, senior manager Deloitte, care a condus acest studiu, a spus: „Scopul studiului a fost să analizăm comparativ procedurile din cât mai multe state UE – având în vedere că toate se supun aceloraşi principii şi directive în materie de TVA europene – pentru a vedea unde se plasează România. Am constatat că cerinţele de la noi se regăsesc şi în alte state. Însă niciunul dintre cele care au răspuns chestionarului nu le aplică pe toate.

 De exemplu, practicile cele mai apropiate de cea din România sunt în Germania, Slovacia şi Cehia. Am considerat importantă comparaţia pentru că o astfel de procedură poate reprezenta un dezavantaj atunci când investitorii iau o decizie de business, chiar dacă România are atuuri foarte mari în alte zone”.

În nouă state, autorităţile fiscale pot solicita adiţional documente faţă de cele prevăzute, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările fiind punctuale, de regulă în funcţie de profilul sau activitatea societăţii.

 În patru din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia şi Croaţia), autorităţile fiscale nu solicită alte documente în afară de cele prevăzute de legislaţie, iar procedurile cel mai simplu de parcurs sunt în Olanda, Austria şi Italia

Scorul pentru evaluarea cererii nu este disponibil în niciun stat (în cazul unora nu există un scor) Refuzul de înregistrare are loc în majoritatea statelor doar dacă există dovezi că au fost furnizate informaţii false, compania nu există sau reprezentanţii acesteia nu pot fi contactaţi

Procedura interviului cu autorităţile fiscale, după depunerea cererii de înregistrare, există în 3 state (România, Cehia şi Slovacia). În celelalte 10 state, autorităţile fiscale pot face control inopinat la sediul entităţii care a solicitat înregistrarea, dar numai în măsura în care nu pot contacta reprezentaţii acesteia sau au suspiciuni/dovezi că societatea nu există.

Unele state, Olanda fiind exemplu de bună practică în acest sens, procedura se desfăşoară în paralel cu înregistrarea la Registrul Comerţului care transmite electronic documentele către autorităţile fiscale. Prin urmare, contribuabilii nu trebuie să efectueze un demers separat pentru obţinerea codului de TVA.

 În cadrul studiului au fost adresate 16 întrebări şi au răspuns solicitării 12 state membre care au făcut şi comentarii pe marginea acestora. „Am observat că majoritatea statelor nu tratează atât de drastic procedura de înregistrare în scopuri de TVA şi pun accent mai mare pe verificările ulterioare pentru a depista eventuala existenţă a fraudelor. Ideea de la care se pleacă este că, deşi procedura este relevantă din perspectiva combaterii evaziunii fiscale, nu trebuie să devină un obstacol pentru intrarea pe piaţă a unor business-uri care au potenţial să aducă valoare adăugată în economie”, a mai spus Ramona Truşculescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here