10 inovații pe care ni le anunță omenirea în 2020 și 10 aberații care descriu România în 20-20

0
2097

Majoritatea țărilor europene, mai precis 24 de state membre UE, plus Norvegia, au agreat recent să investească peste 1 miliard de euro în următorii doi ani pentru a ține pasul cu SUA și China în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiei blockchain, a supercalculatoarelor şi a inteligenţei artificiale. Până în 20-20 mai exact, cum ar spune doamna premier de pe la noi. România nu a aderat la aceste proiect.

Oare de ce? Raţiuni economice? Politice? Strategice? Ni se repetă obsesiv că avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România se află pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat cercetării. Este atunci un subiect neatractiv? Păi nu se laudă politicienii noştri cu rezultatele IT-iştilor din România – acest Silicon Valley al Europei sau cu primul „unicorn” al industriei româneşti de IT? Răspunsul este mult mai simplu și nu avem nevoie de nicio explicație oficială: incompetenţă, nepăsare, corupţie. Coaliţia PSD-ALDE şi Guvernul Dăncilă au pur şi simplu alte priorităţi, atâta tot. Pentru că pot și pentru că atât pot ei. Vom detalia un pic mai jos.

Între timp, trebuie să înţelegem că lumea se schimbă cu o viteză nemaiîntâlnită. Suntem martorii celei de-a patra revoluţii industriale, care diferă în mod esențial de tot ceea ce omenirea a trăit până acum. Am auzit prima dată aceste cuvinte direct de la Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al World Economic Forum. Anul era 2015, iar Dr. Schwab vorbea comunității Global Shapers din Washington D.C., din care sunt onorat să fac parte. De atunci și până astăzi, viteza de schimbare a lucrurilor pare că a crescut și mai mult. Tehnologii precum realitatea virtuală, inteligenţa artificială sau blockchain urmează să fie adoptate și utilizate pe scară largă, ceea ce înseamnă că ne vom trata bolile în mod diferit, copiii noștri vor învăța într-un mod cu totul nou la școală, casele și birourile noastre vor fi inteligente și eficiente, vom învăța să împărțim resurse în noua economie peer-to-peer. Iată zece dintre cele mai spectaculoase inovaţii care propulsează lumea în viitor:

1. Internetul lucrurilor. Atunci când toate dispozitivele vor fi conectate, resursele noastre vor fi gestionate mult mai eficient, în mod sustenabil. Un exemplu de acest tip îl constituie o aplicație numită Intelligent Locations, creată chiar de o companie românească – QUALITANCE – despre care republicanii au mai avut ocazia să citească aici și aici. Această aplicație permite monitorizarea și localizarea resurselor medicale și a pacienților. Această aplicaţie este folosită cu succes în mai multe spitale din Statele Unite ale Americii. Aplicaţia asistă personalul administrativ din spitale în a identifica stadiul în care se află pacienţii, resursele materiale existente şi disponibilitatea echipamentului medical. Internetul lucrurilor înseamnă, totodată, că vom avea inclusiv haine conectate la internet, care vor măsura în timp real diverşi parametri: transpiraţia, efortul, bătăile inimii etc.

2. Automatizare şi co-roboţi industriali. Robot poate însemna orice dispozitiv automat și programabil. Folosim deja mulţi roboţi în viaţa de zi cu zi, fără a conștientiza probabil acest lucru. Anul 2017 a marcat un punct de inflexiune în ceea ce priveşte tehnologia roboţilor: trecerea de la roboţii clasici industriali la cei colaboratori, denumiţi şi co-roboţi, care asistă angajaţii în loc să îi înlocuiască. Sunt două avantaje aici: vor putea ajuta resursa umană în condiții de siguranță şi nu reprezintă o ameninţare privind pierderea locurilor de muncă.

3. Realitatea virtuală. Ce înseamnă aceasta şi cum funcţionează? Simplu spus, computerele pot reproduce mediul real sau pot crea unul imaginar, combinând până la 75% elemente virtuale și 25% elemente reale. Prin stimularea simţurilor, ni se permite și să devenim parte integrantă dintr-o realitate alternativă și să interacționăm cu elementele care o compun. Avem de-a face astfel cu o versiune a realității care de fapt nu există cu adevărat, deşi creierul o percepe ca fiind reală. Astfel, utilizatorul poate experimenta realitatea înainte de a o trăi cu adevărat, ceea ce îi permite să ia decizii informate, să înțeleagă urmările acestora şi să corecteze eventuale greşeli. Un exemplu spectaculos vine din domeniul medical. În 2016, în premieră mondială, cu ajutorul unei aplicații de realitate virtuală, chirurgul Shafi Ahmed a transformat sala de operație într-o sală de teatru virtual, iar intervenţia sa chirurgicală a fost transmisă online şi urmărită de alţi medici sau studenţi. Totul, prin ochii chirurgului.

4. Realitatea augmentată. Asemănătoare cu realitatea virtuală, realitatea augmentată inversează procentele: folosește până la 25% elemente virtuale și 75% elemente reale. Utilizatorii interacţionează cu mediul înconjurător, folosind dispozitive accesibile pentru publicul larg, precum smartphone-urile sau tabletele, rămânând conștienți de spațiul real în care se află. Cel mai bun exemplu este jocul Pokemon Go, dar tehnologia a început să fie utilizată în multe alte domenii. Unul dintre acestea este cel cel aerospaţial: prin intermediul unei soluţii tehnologice care combină realitatea virtuală cu realitatea augmentată, inginerii aerospaţiali pot supraveghea operațiunile desfăşurate într-un hangar, iar mecanicii de avioane pot apela prin comenzi vocale istoricul reparaţiilor.

5. Realitatea mixtă sau hibridă. Este o tehnologie mai nouă decât realitatea virtuală sau augmentată, care constituie o îmbinare între lumea reală și cea virtuală, cu scopul de a produce noi medii în care obiectele fizice și digitale coexistă și interacționează în timp real. Un exemplu de aplicabilitate al acestei tehnologii este industria auto: inginerii Volvo s-au folosit de astfel de holograme pentru a crea și testa prototipuri de componente, reducând pe acestă cale costurile şi riscurile de accidente.

6. Blockchain. Deşi nu este o tehnologie de ultimă oră, datând din 1991, blockchain-ul a ajuns în atenţia publică recent, în principal datorită ascensiunii criptomonedei Bitcoin. Ea reprezintă însă mult mai mult decât atât. Numită şi „Internetul valorilor”, această tehnologie redefinește de fapt conceptul de tranzacție şi poate reprezenta soluția pentru schimburi rapide și descentralizate, în condiţii de maximă securitate. Astfel, se elimină părţile terţe care păstrează, administrează și taxează informația sau valoarea și sunt menţinuţi în ecuație doar subiecții tranzacției: inițiatorul și beneficiarul.

7. Mașinile autonome. Cu toţii ştim că şoferul auto, aşa cum îl cunoaștem astăzi, este pe cale de dispariţie. Graţie inovaţiilor unor companii precum Tesla, tehnologia driverless există şi este deja implementată. Avantajele implementării acestei soluții sunt uriașe, mai ales în ceea ce priveşte în siguranța în trafic: în prezent se estimează că 90% din accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane. Fondatorul Tesla, Elon Musk, susţine că autocamioanele electrice lansate de compania sa în septembrie 2017, şi care cel puțin pe autostrăzi vor dispune de autonomie completă, vor avea un impact substanţial tocmai din acest punct de vedere: reducerea ratei accidentelor.

8. Imprimantele 3D. Acest proces se referă formare a unui obiect solid tridimensional de orice formă, realizat printr-un proces aditiv, în cazul în care sunt suprapuse straturi succesive de material, în diverse forme. Au un rol esenţial în medicină, unde facilitează dezvoltarea de organe artificiale, care vor fi folosite în transplanturi în locul celor recoltate de la donatori.

9. Inteligenţă artificială. Inteligența artificială, şi ea mai prezentă deja în vieţile noastre decât am crede, se referă la capacitatea unui computer de a întreprinde acțiuni (recunoaşterea obiectelor, a sunetelor, înţelegerea limbajul uman) şi procese (învăţarea, planificarea sau rezolvarea unor probleme) care sunt caracteristice inteligenței umane. Una dintre cele mai impresionante forme de implementare a acesteia este microscopul inteligent creat de cercetătorii de la Harvard care detectează infecții sangvine cu potențial letal și clasifică bacteriile care cauzează infecțiile, cu o precizie a rezultatelor de 93%.

10. Implanturi cerebrale. Aceste interfețe creier-calculator au fost concepute pentru a permite persoanelor cu dizabilități să interacționeze cu calculatoarele sau sa controleze membre robotizate. Recent, un astfel de implant a permis unui bărbat paralizat sa îşi mişte mâinile cu ajutorul gândurilor. Ele pot avea insa o bază mult mai largă de aplicare.

Aşa va arăta lumea în doar câţiva ani, chiar dacă ne vine sau nu să credem, chiar dacă suntem sau nu pregătiți pentru asta. În ciuda unui potenţial enorm pe care România îl are în acest domeniu, ţara noastră nu va face parte din această revoluţie industrială – cel puțin nu acum, când ar fi contat, probabil, cel mai mult. România este condamnată la subdezvoltare de către mediocrităţile și semianalfabeții care o conduc, care au o altă agendă şi cu totul alte priorităţi. Iată 10 astfel de exemple, care variază de la absurd la ticăloşie:

1. Justiţia, eterna prioritate a PSD, continuă să fie masacrată din Parlament în folosul jupânilor politici: noile propuneri de modificare a Codurilor penale l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea definitivă. Toate modificările aduse sunt în favoarea infractorilor, niciuna în favoarea victimelor.

2. La Guvern, aceeaşi preocupare: binele infractorilor. Ministerul Justiţiei propune despăgubirea deţinuţilor care au făcut închisoare între 2012 şi 2015 cu o sumă cuprinsă între 370 şi 550 milioane euro, mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital metropolitan.

3. Soluţia ministrului Transporturilor pentru lipsa autostrăzilor: înfiinţarea, după modelul Firea-Pandele, unei alte companii de stat: deşi avem doar 700 de kilometri de autostradă, vom avea trei companii care se vor ocupa de construirea și repararea drumurilor naționale și autostrăzilor. Sinecuri să fie, autostrăzile pot să mai aştepte, vorba unui clasic în viață.

4. În Parlament se înfiinţează o comisie parlamentară pentru revizuirea legilor siguranţei naţionale. De fapt, un paravan pentru capturarea serviciilor de informaţii de către coaliţia de guvernare.

5. Continuă asaltului la pilonul II de pensii, dublat de declaraţiile ministrului Finanţelor care ne spune că statul ar putea investi (!) banii din pilonul I. Cu rezultate la nivelul cincinalului în patru ani, desigur, pentru cine își mai amintește.

6. Guvernul trece prin OUG Institutul Naţional de Statistică în subordinea premierului, pentru ca realitatea să fie ajustată după realizările programului de guvernare şi nu invers.

7. Ministrul Educaţiei taie locuri subvenţionate de la cele mai performante universităţi din ţară (Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş Bolyai, Univeristatea Iaşi, Universitatea de Vest) şi suplimentează numărul de locuri de la universităţi precum cea din Suceava, al cărei rector a fost.

8. Tot Ministrul Educaţiei îşi creează propriul PNDL, un fond aflat la dispoziția lui „pentru situații speciale”, care acoperă aproape orice, de la conferințe și simpozioane, la „susținerea de cursuri de limbă în afara țării”; de asemenea, ministrul poate chiar aloca bani pentru asigurarea continuării activității „în caz de management defectuos”. Între timp, ministrul Valentin Popa compune poezii.

9. Proiectul „prima bătaie” este adoptat tacit de Senat. Proiectul prevede că un agresor poate scăpa de acuzaţii dacă este la prima abatere şi dacă îşi convinge soţia sau iubita să-l ierte. Legea a trecut de camera superioară în condiţiile în care în România o româncă este bătută la fiecare 30 de secunde.

10. Ultima pe listă, cu voia dumneavoastră: premierul României, Vasilica Viorica Dăncilă, participă la Simfonia Lalelelor, la Pitești. Desigur, a fost un eveniment de importanță planetară într-o țară în care singurii care au ce sărbători sub guvernarea PSD sunt infractorii și demnitarii. Atmosfera a fost atât de însuflețită, taman ca pe vremuri, încât primul-ministru pur și simplu n-a putut să primească apelul telefonic al Președintelui României pentru a lămuri poziția țării noastre cu privire la mutarea ambasadei noastre la Ierusalim. Criza din Orientul Mijlociu poate să mai aștepte când poporul are de celebrat cea mai iubită fiică a sa.

România este, din păcate, un stat paralel și paralelist. Lumea se schimbă profund și mai rapid ca oricând, datorită unor inovaţii spectaculoase, iar ţara noastră rămâne spectatoare. De ce? E evident pentru toată lumea. Cei care vremelnic ne conduc nu înțeleg nimic din ceea ce se întâmplă în jurul nostru și nu sunt capabili să traseze o viziune de dezvoltare ancorată în evoluțiile secolului XXI. Mai mult, în interes personal sunt gata să condamne generații întregi la sărăcie și să facă manevra stânga împrejur spre Est. Aici suntem acum.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here