Problema de logica pentru ANAF -sectia mari averi. Daca banii lui Pescariu si Florica sunt in conturile lor protejate pentru ca au denuntat-dar sumele sunt declarate ilegale-de ce nu calculeaza ANAF 16% impozitul pe venit neincasat plus tva de vreo 24% eludat la vremea aia ( a certificat DNA SI DIICOT) plus majorari si penalitati care duc la un total MAI MARE DECAT PRINCIPALUL…iata de ce trebuie confiscate aceste sume…
În România, numele de Ghiţă este nu doar des întâlnit, dar este şi folosit cu diverse semnificaţii rezultate din alăturări interesante. De la Ghiţă ciobanul, care avea netul foarte bun la stână, la Ghiţă personajul aşteptat la portiţă într-un cântec de succes, iată că am ajuns la Ghiţă deputatul sau, mai nou, inculpatul.
Se ştie de multă vreme de contractele pe care firmele acestuia le aveau cu statul, inclusiv cu Serviciile, aşa că nimeni nu se prea băga peste el. Doar că surpriza nu vine din contractele cu statul, ci din divulgarea de secrete nedestinate publicului. Îţi vine să te prăpădeşti de râs, nu alta! Şi, ca să nu mai poată divulga alte secrete, DNA a cerut arestarea lui (neaprobată la vot), iar apoi i-a aplicat o măsură a controlului judiciar să o ţină minte. Pe lângă cauţiunea enormă şi, bineînţeles, total nejustificată, în sensul că stabilită fără niciun criteriu, i s-a interzis şi să ia legătura cu peste 1.100 de persoane, printre care mai mulţi angajaţi de-ai lui. Desigur că interdicţia este exagerată şi absurdă, raportată la acuzaţia care i se aduce, dar acest aspect chiar nu mai interesează pe nimeni. Astfel, Ghiţă, fost şi actual membru al Comisiei de control al SRI, a descoperit ce înseamnă să te ia instituţiile de forţă ale statului în colimator, iar prietenul pe care l-a protejat atâta amar de vreme să te uite. Mă gândesc câte ore de nesomn o fi avut Ghiţă după aceste întâmplări şi ce amintiri îl leagă de domnul general! Câte contracte au avut ei împreună (instituţional, desigur) şi ce bine mai mergea economia (ţării)! Poate chiar se gândeşte să facă şi el exact ca prietenul lui!!! Brrrr!
Între timp, Ludovic Orban se distra şi vota cererea DNA de ridicare a imunităţii deputatului Ghiţă pregătindu-se pentru marea Primărie. Doar că el încă nu ştia joaca asta cu candidaturile şi cu funcţiile şi hopa se trezeşte inculpat! Speriat şi degrabă ascultător, iese din DNA doar cu un control judiciar, motiv pentru care îşi şi aruncă haina de candidat, haina de vicepreşedinte la Camera Deputaţilor şi parcă chiar şi pe cea de membru PNL! Nu a uitat ca în discursul de renunţare să declare, bineînţeles, că sprijină lupta anticorupţie pentru că aşa era înţelegerea, uitând săracul că lupta e chiar împotriva lui. Sau el încă nu a înţeles că foloasele necuvenite pentru el sau pentru altul fac parte din corupţie?
În timpul ăsta, Ghiţă, care până mai ieri râdea de cum ieşeau colegii de la DNA pentru că el ştia dinainte şi care urmează, zâmbeşte uşor şi trist pentru că, deşi scapă de Orban de la Camera Deputaţilor şi de la Primărie, el rămâne să plătească milioane de euro cauţiune!
Pe la Sibiu sau pe la Bucureşti, căci nimeni nu ştie, sunt prinşi vreo doi băieţi din Belgia, numiţi repede spioni israelieni, care însă nu sunt acuzaţi de spionaj! Asta pentru simplul fapt că spionajul se referă la secrete de stat transmise unui alt stat sau puteri străine, or, aceste elemente lipsesc din peisaj. Aşa că ne-am trezit cu spioni, dar nu avem spionaj. De fapt, nici măcar acuzaţiile pentru care au fost arestaţi cei doi “israelieni” nu sunt de spionaj, ci de acces ilegal la un sistem informatic personal, transfer neautorizat de date informatice tot personale şi infracţiuni de hărţuire. Un bun motiv pentru preşedinte să promulge decretul de renumire a şefei DNA deşi mai era aproape o lună până la expirarea mandatului, dar dosarul Revoluţiei făcut în timpul conducerii Parchetului General spunea deja prea multe, aşa că…! Uite aşa se mai lungeşte puţin povestea cu doamna Carmen, deşi vreun consilier de la Cotroceni ar trebui să-i spună preşedintelui că dosarul ăla de care se teme el nu e de competența DNA, ci a Parchetului normal, pe care bineînţeles nu-l mai bagă nimeni în seamă! De văzut până când?
În tăcere, fără dezbateri şi vorbe lungi, Camera Deputaţilor adoptă, între timp, şi trimite la promulgare legea de modificare şi completare a Codului de procedură penală. Se modifică 13 prevederi şi se introduc 7 noi dispoziţii, deşi practic este vorba de legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2014. Această metodă de legiferare, care se mai numeşte şi cârpeală, este specifică Parlamentului nostru, care, de grija propriei persoane, aprobă ordonanţele Guvernului făcute pentru îndreptarea unor articole declarate neconstituţionale şi nimic mai mult. Nici Gabi Oprea nu mai e “pe fază” să strige că pleacă din guvern dacă se modifică legislaţia penală şi nici preşedintele României nu-şi mai aminteşte că vara trecută declara sus şi tare că el nu aprobă nicio modificare la coduri. Noroc că el nici nu înţelegea despre ce e vorba, pentru că legea îi obliga şi pe Parlament, şi pe el să modifice codurile în sensul că articolele declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu deciziile CCR şi cu dispoziţiile Constituţiei. Sigur că un consilier bun ar fi trebuit să-i spună că are această obligaţie şi că refuzul se numeşte abuz în serviciu şi se cercetează de DNA.
În timpul ăsta, oare Ghiţă număra banii care trebuie depuşi cauţiune? Nu era mai simplu și mai ieftin pentru pentru el dacă se lăsa arestat vreo câteva luni? Cred că-i pare şi lui rău acum că nu şi-a lăsat colegii să voteze cererea de arestare! Doar alţi colegi milionari ca şi el au suportat destul de bine mizeria din arestul central, iar alţii mai deştepţi, ca Florică şi Pescariu, flutură şi acum stindardul dreptăţii cu banii în puşculiţă, ca să nu mai vorbim că au rezistat în mizerie chiar şi femei! Dar numărătoarea continuă, încă un milion…!
Şi când te gândeşti că Țugurlan al lui Marin Preda s-a dus cu capul sus la arest pentru că a avut curajul să le spună jandarmilor (echivalentul poliţistului atunci) că este furat. E adevărat că înainte i-a tras o bătaie jandarmului, dar până la urmă cu dreptatea în mână l-au băgat la răcoare, astfel că, înţelegând cu înţelepciunea ţăranului cum e cu dreptatea, i-a spus prietenului său Moromete: “Lasă mă, Ilie, că trecem noi şi prin asta”
