Buletin săptămânal

Administraţia prezidenţială vine cu precizări referitoare la avizul CSAT pe propunerea de rectificarea bugetară.
Administraţia Prezidenţială precizează că, în prezent, secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) face diligenţele necesare pentru obţinerea acordului individual al membrilor Consiliului în vederea emiterii unei hotărâri privind propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018.

Ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu se află la Bratislava, la reuniunea anuală a diplomaţiei slovace.
El a declarat că România şi Slovacia susţin menţinerea şi finanţarea adecvată a politicilor tradiţionale ale Uniunii Europene, din viitorul buget multianual.
Ministrul Meleşcanu a precizat, în exclusivitate pentru Radio România, că Slovacia va sprijini România pe timpul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, anul viitor.

Petrișor Peiu: La centenar, lecția jubileului. O națiune poate să cadă oricât de jos, de oricât de sus

Jubileul (יובל, yoḇel) = anul de la finalul a 7 cicluri de shmita (an sabatic), an declarat sfant care cadea la fiecare 50 de ani, in care trebuia restituita egalitatea tuturor fiilor lui Israel, oferind noi posibilitati familiilor care au pierdut proprietatile lor si libertatea personala.
In anii ’60, Uniunea Sovietica, o forta globala si in plina ascensiune, sprijinea excesiv puterea emergenta a acelor zile, Egiptul, si il cultiva asiduu pe liderul „providential” al acestui stat, Gamal Abdel al Nasser.

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, vede criza identitară drept principalul motor al migrației românilor. El avertizează că politicile publice, oricât de bune ar fi, nu vor putea rezolva problemele demografice dacă nu se grefează pe o cultură a valorizării identitare și a apartenenței comunitare. Cine va ridica stindardul unui discurs identitar constructiv? Cine are capacitatea și chemarea să o facă, se întreabă Ștefana Totorcea în http://ziarullumina.ro, preluat de Romanian Global News.

Cine este cel mai bun prieten din Europa al lui Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump? Iată întrebarea la care răspunde, în paginile ziarului The New York Times politilogul bulgar Ivan Krastev. Iar răspunsul este: Viktor Orban.
„Dacă undeva se produce vreo o explozie sau izbucnește un incendiu , atunci Steve se află probabil în apropiere, cu niște chibrituri” – aste spunea odată , admirativ, unul dintre foștii angajați ai Breitbart News, companie de media care i-a aparținut lui Steve Bannon. Deci nu trebuie să fie surprinzător faptul că dl Bannon, care a fost strategul șef al lui Donald Trump, a sosit în Europa.

Oana Popescu: Câştigătorul Putin şi purtătorul său de cuvânt, Donald Trump

Multă lume a sperat că, deşi nu e versat în negocieri politice internaţionale ca Vladimir Putin, Donald Trump va avea măcar abilitatea omului de afaceri care vrea să câştige şi care îşi „simte“ adversarul. Conferinţa de presă a celor doi lideri a mers însă din rău în mai rău şi apoi chiar dezastruos pentru liderul de la Casa Albă şi pentru aliaţii Americii. Mai jos, lista şi analiza gafelor prin care Trump s-a predat lui Putin.

Kelemen Hunor: #CentenarulMariiUniri Kelemen Hunor: Trecutul nu-l putem împărţi, dar viitorul și prezentul sunt comune

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, cu ocazia inaugurării unei expoziţii în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, că prin acţiuni culturale românii şi maghiarii se pot cunoaşte mai bine şi pot proiecta împreună viitorul.
„Scopul nostru este să arătăm în acest an contribuţia comunităţii maghiare la tot ce s-a creat în România în această perioadă de 100 de ani. De aceea, avem mai multe programe. Acest program de la Cluj este unul interactiv, de fapt este o expoziţie în care noi vrem să arătăm cel puţin 100 de întâmplări, poveşti despre Cluj, despre contribuţia noastră la cultura şi la viaţa Clujului.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE „nu este pusă în pericol” deşi există „actori” care şi-ar dori ca mandatul României să nu fie unul de succes.
„Am remarcat în spaţiul public că din ce în ce mai multe persoane vorbesc despre posibilitatea ca România să piardă oportunitatea de a exercita preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi trebuie să spun că exercitarea acestui mandat nu este pusă în pericol. România va exercita acest rol care revine fiecărui stat membru la un anumit interval de timp.

Vineri au fost date publicităţii de către armata rusă mostrele de drone improvizate utilizate de către opoziţia siriană pentru a ataca baza rusă de la Hemeimim, la 28-29 iulie. Deja a devenit o modă acest tip de atacuri împotriva bazele ruse din Siria.
Interesantă e formula implicată în asemenea atacuri complexe: nişte avioane improvizate, artificiale, din lemn uşor sau plastic, pe care sunt montate, relativ neşlefuit, bucăţi de tehnică electronică de ghidaj şi telecomunicaţii, cu telecomandă la distanţă şi camera de luat vederi în vârf, toate culminând cu capacităţi explozibile care ar fi trebuit să fie cărate şi livrate, deşi modelele prezentate nu conţineau această componentă.

La Londra continuă incertitudinile asupra unui „Brexit fără reguli“, iar jocurile de adâncime, din nou, vin să solicite prezenţa jucătorilor din prima rundă a încăierării, cea câştigată, la limită dar câştigată, de partida care şi-a dorit ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Folosind, atunci şi acum, argumente ce s-au dovedit minciuni demontate de realitatea economică, socială şi politică a unei izolări nu numai post-Brexit, ci şi cu ceva timp înainte, cu consecinţe deja uşor de simţit la nivelul societăţii britanice.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a afirmat, marţi, în Comisia pentru apărare din Parlament, că, cel mai probabil, în cazul bărbatului care a participat la protestul din 10 august şi care a murit luni noapte la spitalul din Alexandria a fost vorba despre „un episod medical separat, care nu are corelare” cu ceea ce a fost în Piaţa Victoriei.
„Pacientul s-a prezentat la unul dintre punctele noastre fixe. Prezenta sângerare la nivelul nasului. Tensiunea era mărită, pacientul era cunoscut hipertensiv. A primit primul ajutor, dar a refuzat să meargă la spital.

America a cunoscut unele dintre cele mai grele și sângeroase bătălii din Vietnam, în timp ce acasă tot mai mulţi protestatari se înrolează în mișcarea pentru drepturi civile. Studenţii declanșează revolte în universităţi, liderul de culoare Martin Luther King Jr. este asasinat, ceea ce scufundă orașele americane în noi revolte sângeroase. Robert Kennedy, fratele președintelui împușcat la Dallas în noiembrie 1963, sfârșește sub gloanţe, în plină campanie electorală pentru obţinerea nominalizării Partidului Democrat în vederea candidaturii la alegerile pentru Casa Albă.
În Franţa, revoltele studenţești readuc Parisul în vremurile baricadelor, iar generalul De Gaulle se îndreaptă spre sfârșitul carierei politice. În Est, comuniștii reformiști ajung la putere la Praga. Criza durează până în august, când URSS decide că lucrurile s-au dus prea departe și invadează Cehoslovacia.

Lider al Pro România şi coleg cu Victor Ponta, Daniel Constantin refuză să spună dacă Ecaterina Andronescu ar fi sau nu binevenită în acest nou partid. Sau nou PSD, cum ar spune mulţi.
Întrebat insistent, în direct la B1, dacă Pro România are porţile deschise pentru Ecaterina Andronescu, în cazul în care aceasta va fi exclusă din PSDragnea (ca urmare a celebrei scrisori deschise în care Andronescu desfiinţa Guvernul Dăncilă şi cerea demisia lui Dragnea – n.r.), Daniel Constantin a refuzat pur şi simplu să răspundă. Asta deşi Ecaterina Andronescu a fost prezentă la lansarea Pro România, deci nu poate fi negat sau contestat sentimentul de simpatie reciprocă.

Mircea Cărtărescu și adevărul jurnalului

Citim jurnale pentru că sîntem fas-ci-nați de faptul intim, de posibilitatea de a detecta cum anume un fragment de „realitate“ s-a transformat într-o poveste exemplară. Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, ajuns acum la al patrulea volum, Un om care scrie, vine să ateste sursele unei mitologii care a alimentat Nostalgia, Travesti, Orbitor, Solenoid și mai ales imaginația cititorilor săi devotați, însă o face cu o reținere caracteristică.

Este diaspora o alta Romanie sau macar una altfel sau mai degraba o tara mai mica, care repeta clivajele de acasa? De fapt, lucrurile stau mai simplu: diaspora inseamna romanii plecati sa munceasca si care, intelectuali sau „amarasteni”, au acceptat de-a lungul timpului – iar acesta este un merit – joburi grele si prost platite, dar care „au uns”, indirect, economia tarii.
Romania are cel mai mare procent din Uniunea Europeana de populatie activa care traieste in strainatate si tocmai aceasta demografie ar trebui sa ne ingrijoreze, nu faptul ca „diaspora” circula cu low-cost sau cu business class, ne spune antropologul Vintila Mihailescu.