Riscul ca deficitul să depăşească pragul de 3% din PIB este foarte ridicat

0
61
pib-ul-a-crescut

În zadar s-a chinuit Guvernul să adune venituri excepţionale, prin colectarea de dividende suplimentare şi prin amânarea decontării proiectelor din fonduri UE, există încă un risc foarte ridicat ca deficitul bugetar, calculat potrivit regulilor fiscale europene, să depăşească pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), atrage atenţia Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal precizează că pe parcursul execuţiei bugetare din acest an au devenit aparente presiuni mult mai mari decât cele anticipate iniţial la nivelul cheltuielilor bugetare, în special a celor de natură permanentă (salarii, asistenţă socială şi dobânzi). Acestea au putut fi acomodate parţial din veniturile superioare aşteptărilor la nivelul impozitului pe venit, contribuţiilor sociale şi dividendelor distribuite de companiile de stat.

Instituţia consideră că păstrarea deficitului cash sub nivelul de 3% din PIB nu este posibilă decât în condiţiile în care cea de-a doua rectificare bugetară include venituri excepţionale având drept sursă prelevări din rezervele companiilor de stat şi decontarea ex-post pe fonduri europene a unor proiecte cu finanţare non-UE.

„Dincolo de problema de principiu din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice pe care o comportă finanţarea unor cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, există şi chestiunea măsurii în care respectivele venituri excepţionale se vor regăsi ca atare în contextul execuţiei ESA 2010”.

În cazul vărsămintelor din rezervele companiilor de stat, regulile ESA 2010 impun ca acestea să fie tratate ca o dezinvestire şi nu ca un venit, în cazul României existând deja precedentul unui tratament statistic similar la nivelul anului 2017.

În ceea ce priveşte decontarea ex-post din fonduri europene, tratamentul statistic conform ESA 2010 este cel al repartizării sumelor respective ca venituri în anii în care proiectele în cauză au avut loc.

Conform estimărilor curente, doar 1,4 din cele 4,1 miliarde lei corespunzătoare «altor fonduri 4 de la UE» conform execuţiei cash ar reveni execuţiei ESA 2010 a anului curent. Împreună cu cele 1,9 miliarde de lei din veniturile nefiscale cu caracteristici de „super-dividend”, ecartul între deficitul ESA 2010 şi cel conform metodologiei naţionale se majorează, ceteris paribus, cu 4,6 miliarde de lei.

Consiliul Fiscal apreciază că există un risc foarte ridicat ca deficitul bugetar potrivit ESA 2010 – cel relevant din perspectiva regulilor fiscale la nivel european – să depăşească pragul de 3% din PIB, chiar în condiţiile în care deficitul bugetar conform metodologiei naţionale s-ar încadra în parametri.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ