Modificările aduse recent Legii 85/2014 privind insolvenţa persoanelor juridice, care prevăd printre altele şi conversia datoriilor firmei către bugete în acţiuni care vor fi preluate de stat, sunt aspru criticate de specialiştii în insolvenţă.
Principalele modificări aduse legii insolvenţei:
* Conversia datoriilor firmelor către buget în acţiuni, pe care le poate prelua statul, dacă firma privată este în reorganizare.
* După 5 ani de insolvenţă, firma trece direct în faliment.
* Administratorul judiciar supraveghează permanent activitatea debitorului şi nu mai poate fi ales de debitor. Este numit de judecătorul sindic aleatoriu din lista administratorilor judiciari autorizaţi.
* Nu se face nicio plată fără semnătura administratorului judiciar.
* În 60 de zile de la data la care o firmă a cerut intrarea în insolvenţă se va face o inspecţie fiscală pentru a vedea dacă nu este vorba despre o insolventă frauduloasă.
Specialiştii în insolvenţă spun că modificările aduse legii de resort sunt de fapt „o naţionalizare mascată” a firmelor private aflate în dificultate financiară, prevederi absolut neconstituţionale, având în vedere că încalcă dreptul la proprietate.
„Legea insolvenţei transformă statul în acţionar la firmele falite şi chiar mai mult aduce prin modificările sale noi elemente neconstituţionale. Practic, printr-un plan de reorganizare, statul ajunge să fie patron la patron, sau acţionar la persoana juridică pe care o reorganizează”, a spus la rândul său av. dr. Adrian Cuculis.
Motivul declarat al modificărilor aduse Legii insolvenţei este, în opinia legiuitorilor (Ministerul Finanţelor şi Comisia de Prognoză sunt iniţiatorii proiectului de act normativ), acela de a colecta cât mai mult din datoriile firmelor la buget. În opinia specialiştilor însă, acest lucru este departe a se putea realiza prin preluarea acţiunilor de către stat.
„Din expunerea de motive se poate interpreta că scopul modificării legii este de a colecta cât mai eficient şi mult la bugetul de stat, însă aşa cum legea este dată spre modificare, pare să calce în picioare celelalte categorii de creditori”, a precizat av. Cuculis.
De aceeaşi părare este şi preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), Niculae Bălan. „Din expunerea de motive înţelegem că se doreşte o recuperare consistentă a datoriilor către buget, dar proiectul nu rezolvă această problemă.
Plus că am identificat un conflict de interese între un practician în insolvenţă şi alţi experţi, evaluatori. Cum adică: dacă îţi alegi un avocat să te reprezinte în faţa instanţei înseamnă că e ceva în neregulă?! Ar trebui să te duci în instanţă şi să-ţi dea judecătorul unul din oficiu?! Aşa se întâmplă şi în cazul insolvenţelor. Dacă o firmă propune un administrator judiciar nu înseamnă că e vorba despre un aranjament”, a explicat preşedintele UNPIR.
Specialiştii în insolvenţă consideră că, în forma actuală, legea va fi declarată neconstituţională în integralitatea sa.
„Pe de altă parte, se pune mai multă presiune pe administratorii de procedură (administratorii judiciari), pentru că ei trebuie să supravegheze permanent activitatea debitorului. Pe scurt, practicianul în insolvenţă va fi acarul Păun al procedurii, pentru că el va fi tras la răspundere.
Nu se poate face o asemenea discriminare între datoriile comerciale şi cele bugetare, practic ţinându-l pe debitor într-o stare de moarte clinică financiară fiindcă are datorii mai mari de 50% din totalul lor către stat”, a explicat av. Cuculis.
Întrebat dacă într-adevăr se pot recupera 63 milioane de lei de la firmele aflate în insolvenţă, Remus Borza a spus că numărul firmelor aflate în dificultate financiară a crescut galopant în ultimii ani.
„Sunt peste 50.000 companii aflate în insolvenţă. În fiecare din ulltimii trei ani au intrat în această procedură circa 10.000 de firme. Vorbim aici de 10% dintre companiile active din România”, a încheiat Borza.
Toate detaliile pe:
