Banca Naţională a României a injectat peste 4,12 miliarde lei în piaţa bancară, aceasta fiind a patra operaţiune repo efectuată de Banca Centrală în luna octombrie

0
781
bnr

BNR a injectat lichiditate in piata bancara după ce indicele ROBOR a început să crească într-un ritm accelerat.

Celelalte inserţii de lichiditate din această lună au fost de peste 1 miliard de lei (în 23 octombrie), de circa 4,13 miliarde lei (în 10 ale lunii) şi, respectiv, 9,3 miliarde lei (în 10 octombrie).

Aceste mişcări ale Băncii Naţionale vin în contextul în care, până în urmă cu câteva luni, atât reprezentanţii BNR, cât şi bancherii comerciali susţineau că sectorul bancar este inundat cu lichiditate.

„Dacă luăm cuvântările BNR de până acum câteva luni, vom vedea că piaţa bancară era supra inundată cu lichiditate. Acum, dintr-o dată, se constată că nu mai este lichiditate pe piaţă. Este foarte ciudat”, a subliniat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), într-un interviu acordat ziarului Bursa.

Atâta vreme cât BNR injectează lichiditate în piaţa bancară, este clar că avem un deficit pe care îl acoperă, evidenţiază Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care ne-a precizat:

 „Nu mai avem lichiditatea de lunile trecute. Până acum câteva săptămâni, când a început să crească ROBOR, în piaţa monetară a existat un exces de lichiditate – bani plasaţi la BNR, la facilitatea de depozit. Băncile plasau bani în fiecare zi la BNR, pentru că nu aveau altă destinaţie de plasament. Acel exces de lichiditate a fost foarte mare. Acum un an-doi, excesul de lichiditate din bănci se ridica la peste 20 de miliarde de lei, la începutul acestui an era în jur de 15 miliarde, prin august acest exces rămăsese la circa 5 miliarde şi probabil că în octombrie s-a transformat în deficit, în contextul în care banii au ieşit din piaţa monetară prin mai multe canale. În primul rând, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut titluri de stat şi a tras bani de la bănci, împrumutându-se, în timp ce titlurile ajunse la maturitate şi pe care MFP le-a rambursat au fost, în perioada verii, destul de mici. Practic, în vară, MFP a emis titluri de circa 3-4 miliarde lei, lunar, în timp ce maturităţile de rambursat erau sub 2 miliarde lei. Astfel, pe net, MFP a retras circa 2 miliarde lei, lunar, din excesul din piaţă. De asemenea, au fost făcute plăţi foarte mari de dividende, bani pe care companiile de stat îi ţineau la băncile comerciale. Când companiile au făcut plăţi către bugetul de stat în contul Trezoreriei, aceşti bani au ieşit din piaţa monetară. Astfel, excesul de lichiditate s-a transformat în deficit. Statul şi companiile de stat au transformat excedentul de lichiditate din bănci în deficit.
Banii revin înapoi când MFP face plăţi. Dar cele două operaţiuni au fost mai mari decât de obicei”.

Ionuţ Dumitru estimează că, în perioada următoare (noiembrie-decembrie), este de aşteptat ca MFP să facă plăţi foarte mari, în contextul în care deficitul bugetar se preconizează că va ajunge către 3%:

 „În luna septembrie, deficitul a fost de 0,8%, ceea ce înseamnă că MFP va injecta 2,2% din PIB în două luni, bani care vor reveni în piaţa monetară. Probabil că deficitul de acum se va transforma în surplus şi că vom avea din nou un exces de lichiditate, dar nu în măsura în care ne-am obişnuit până acum”.

În opinia domnului Dumitru, ROBOR va mai scădea, dar nu va mai reveni la nivelul de dinainte. Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget susţine că BNR a avut intervenţii importante, „scoţând bani din piaţă ca să susţină leul”. Şi MFP a tras lichiditate, însă a făcut şi plăţi, conform senatorului liberal, care ne-a spus:

 „Este vorba despre o politică monetară de a retrage lichiditate din piaţă. BNR a adus dobânzile din piaţă la nivelul dobânzii de politică monetară, prin retragerea lichidităţii, în mai multe moduri”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ