Aceasta este adevărata miză a atacurilor la Pilonul II: ca Guvernul să mai poată „ciupi” ceva de la cei mulţi, ca să poată plăti pensiile privilegiaţilor.
Atacul guvernanţilor la Pilonul II de pensii pare a se concretiza într-un final, la un an de când zvonurile au apărut în piaţă. A început cu demiterea şi amendarea şefei NN Pensii pentru că şi-a avertizat clienţii în privinţa discuţiilor în acest sens, a continuat cu negări din partea autorităţilor că nu se „naţionalizează” acest pilon, numai pentru ca acest an să demareze cu scăderea procentului virat către Pilonul II de la 5,1% la 3,75%, ceea ce s-a lăsat în cele din urmă şi cu micşorări ale pensiilor, deşi Guvernul dădea asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.
Acum, Executivul are în lucru şi plănuieşte să finalizeze până la finalul lunii iunie un nou cadru legislativ pentru Pilonul II, prin care să îi lase pe oameni să „opteze” între a-şi lăsa toată pensia pe mâna statului sau a pune ouăle în mai multe coşuri. Nu se cunosc încă detalii privind acest mecanism, însă ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a precizat că vrea să creeze „concurenţă în zona de pensii”, deşi, teoretic, aceasta există deja între cele şapte fonduri de pensii private obligatorii.
Principalul argument pentru această schimbare este că statul „poate fi un bun administrator al banului public”, după cum spune Eugen Teodorovici. Însă după atâţia ani în care statul a fost „bun administrator”, vedem cum ne îndreptăm treptat către un deficit al bugetului public de pensii pe care să explodeze.
În 2017, deficitul fondului public de pensii a urcat la 3,5% din PIB, peste deficitul bugetar de 3%, asumat de România, potrivit unei analize HotNews. Situaţia va deveni critică în momentul în care la pensie va ieşi generaţia decreţeilor. Mai mult, în viitor, României îi este prognozată o reducere drastică a populaţiei care, laolaltă cu majorarea speranţei de viaţă, înseamnă că mai puţini salariaţi vor susţine mai mulţi bătrâni.
În acelaşi timp, de 10 ani de când Pilonul II a fost introdus, putem vedea cum administratorii nu numai că au păstrat acelaşi nivel al contribuţiilor pe care oamenii le-au depus, dar le-au şi înmulţit. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul II era de 41,714 miliarde de lei, la finalul lunii februarie. Totodată, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), randamentul mediu anualizat al Pilonului II în perioada mai 2008 – septembrie 2017 a fost de 9,1%. Asta înseamnă că, de când a demarat acest sistem şi până anul trecut, românii aveau în medie cu 9% mai mult în conturi decât suma pe care au depus-o.
Lunar, sunt circa 4 milioane de salariaţi pentru care sunt depuse contribuţii la Pilonul II, din totalul celor aproape 7 milioane de participanţi. În acest an ar urma să fie virate către acest Pilon 7,31 miliarde de lei. Aşadar, mulţi români contribuie câte puţin în fiecare an pentru a-şi pune deoparte o pensie, alta decât cea de la stat, într-un cont propriu, bani pe care numai ei îi pot încasa.
În acelaşi timp, în fiecare an, aprox. 9.000 de civili încasează aşa-zisele pensii „de lux” din bugetul public, pensiile speciale. În total, bugetul de stat cheltuie circa 0,8% din PIB-ul României pentru acestea. Numai în 2016 statul a cheltuit aproape 6 miliarde de lei pentru plata lor. Acesta a fost primul şi singurul an în care au fost făcute publice costurile acestor pensii speciale, de la reintroducerea lor din 2015. Pentru anul trecut, estimarea ajungea la 8 miliarde de lei, iar în acest an nu se mai ştie, mai ales în contextul în care Guvernul are în lucru şi noua Lege a Pensiilor.
Aşadar, în fiecare an, costurile cu pensiile speciale a nici 9.000 de persoane întrec chiar şi contribuţiile la pensii private depuse de peste 4 milioane de români. Iar aceasta este, de fapt, miza discuţiilor privind schimbarea sistemului de contribuire la Pilonul II: ca Guvernul să acopere deficitul bugetului public, în mare parte dat de pensiile speciale, cu bani din conturile private ale românilor.
Radu Nechita, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, explică : Bugetul pensiilor de stat este „un ceaun comun, în care nimeni n-are niciun interes să contribuie şi toată lumea are interes să sugă din el, să extragă cu polonicul mai mare”.
El susţine că tocmai acest sistem permite toate aceste pensii speciale „care ne revoltă”. „De ce? Pentru că se aplică cheia succesului politic. Se ia puţin de la mulţi şi se dă mult la puţini. Şi atunci se poate face această alba-neagra cu pensiile. Punem toţi la comun, dar unii se servesc la supa populară”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.
Totodată, Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti, spune că „trecutul de la Pilonul II la Pilonul I e ca cea cu trecutul casei tale benevol pe numele ANAF! Sau pe numele unui politician şmecher! Sau a unui «militar» viteaz şi erou, ieşit la pensie la 45 de ani de la popota unităţii! Sau ca cea cu cedatul copiilor tăi către casele de copii «generoase» şi «călduroase» pe care le are statul! Sau cea cu traiul cu gândul la un loc în azilul statului plătit din banii din vânzarea apartamentului tău personal”, mai arată el.
Consilierul PNL Ciprian Ciucu susţine că „PSD vrea să păcălească oamenii, să îi «stimuleze» să renunţe la banii lor, ca să plătească pensiile speciale şi să dispună pe moment de bani de tocat”. „Rezultatul va fi o sărăcire definitivă şi pe termen lung a populatiei, care, dacă vor distruge Pilonul II, va rămâne captivă şi la mila guvernului, pe principiul «vă mai dam 100 de lei»”, susţine Ciucu.
Toate detaliile pe:
