Conducerile celor doua institutii de stat se acuza reciproc de trucarea unei licitatii pentru hologramele destinate combaterii contrafacerilor de CD-uri si casete audio.
Pe 14 noiembrie 2005 Imprimeria Nationala (CNIN) a castigat licitatia organizata de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) pentru achizitionarea a cinci milioane de holograme pentru fonograme (CD-uri si casete audio). Contractul nu a fost insa semnat, iar vina pentru acest lucru urmeaza sa o stabileasca justitia. Cert e ca, la 30 decembrie 2005, ORDA a negociat cu o singura sursa, cumparand, la un pret pe bucata mult mai mare, 15 milioane de holograme pentru fonograme, de la furnizorul Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR). Dupa ce a probat ca UPFR are lipsuri mari in gestiune, fapt ce a fost interpretat ca incurajare a pirateriei, ORDA a preluat anul trecut achizitia si distributia de holograme.
Coruptie, incercare de subminare a autoritatii sau, pur si simplu, incompetenta? Ceva este putred undeva, in cel putin una dintre conducerile la varf a doua redutabile institutii ale statului, cu rol major in combaterea contrafacerilor: Imprimeria Nationala si Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.
Cele doua tabere se acuza reciproc de manevre care au condus la anularea unei importante licitatii organizate de ORDA, in noiembrie anul trecut. Iar efectul a fost ca, in loc sa cumpere 5 milioane de holograme pentru fonograme, cu 200.000 RON, de la Imprimerie, ORDA a contractat, in urma unei negocieri cu o singura sursa (o firma privata), desfasurata pe 30 decembrie 2005, 15 milioane de holograme, la pretul de 708.000 RON. Imprimeria a dat in judecata ORDA; in replica, ORDA a sesizat Parchetul. Suntem insa departe de momentul in care justitia va da verdictul final. Pana atunci, s-ar impune declansarea unei anchete administrative care sa stabileasca adevarul, pentru ca responsabilii sa fie de urgenta trasi la raspundere. Nu de alta, dar unul dintre punctele sensibile ale relatiilor Romaniei cu Uniunea Europeana si cu Statele Unite este nivelul urias al pirateriei de pe piata audiovizualului autohton: estimarile producatorilor dau ca sigura cifra de 80% a contrafacerilor in 2005, cu efecte uriase pentru bugetele producatorilor onesti si bugetul de stat. Or, este limpede ca unii dintre cei de care depinde combaterea acestui flagel joaca un rol invers decat cel pentru care sunt platiti de contribuabili. Deocamdata, demersurile conducerii ORDA sunt sustinute de Ministerul Culturii si de Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). De cealalta parte, demersurile conducerii Imprimeriei sunt incurajate de Ministerul Finantelor. Asadar, frontul pe care se desfasoara ostilitatile a avansat la un nivel foarte inalt.

Uite data, nu e data! Nu e cantitatea, uite cantitatea!
Sa vedem insa care sunt detaliile afacerii. Pe 21 octombrie 2005 s-a publicat in Monitorul Oficial anuntul de licitatie publica deschisa, organizata de ORDA, pentru achizitia de marcaje holografice. In anunt, la punctul 3-b), ar fi trebuit mentionata cantitatea dorita, dar nu se specifica decat codul marcajelor. La punctul 4, s-a stipulat ca data-limita pentru furnizarea produselor este 15 decembrie 2005. Aceste amanunte sunt de importanta capitala din perspectiva stabilirii vinovatiei pentru cele intamplate. In caietul de sarcini al licitatiei, ridicat de cinci firme, s-a trecut cantitatea solicitata (5 milioane de marcaje), dar a disparut data-limita pentru furnizarea produselor. In schimb, s-a precizat ca "Autoritatea contractanta are obligatia de a incheia contractul de achizitie publica (...) nu mai devreme de 15 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii" si ca "Oferta va cuprinde termenul minim necesar pentru executia si livrarea cantitatilor de marcaje".
In ziua deschiderii ofertelor (14 noiembrie 2005), la ORDA s-au prezentat doar doi competitori: CN Imprimeria Nationala (CNIN) si Tipoholding SA din Cluj Napoca. A castigat CNIN, a carei oferta financiara era superioara: ceva mai putin de 200.000 RON (inclusiv TVA) pentru cele 5 milioane de marcaje, Tipoholding cerand mai mult decat dublul acestei sume.

O scapare "minora", cat... 200.000 RON
Conform graficului de livrare din oferta Imprimeriei, productia tirajului de 5 milioane de marcaje ar fi urmat sa dureze 10 zile de la data semnarii contractului. Numai ca, spune Dan Docan, directorul general al CNIN, acest termen era unul minim. Si-atunci, care era termenul maxim, am intrebat noi? Am obtinut o ridicare din umeri: "De unde sa stiu eu? Astea au fost conditiile impuse de ORDA, sa dam un termen minim, si noi l-am dat. Urma sa convenim asupra termenului-limita prin contract. Dar nu ni s-a oferit aceasta posibilitate". Rodica Parvu, directorul general al ORDA, recunoaste ca s-a gresit: "A fost o scapare, o eroare minora, de care acum dansii se prevaleaza in mod abuziv. Intentiile noastre au fost cat se poate de clare, de la bun inceput. Nu puteam impinge executarea contractului in anul urmator, fiindca banii trebuie cheltuiti pana la incheierea exercitiului bugetar".
Abia dupa opt zile de la deschiderea ofertelor, ORDA redacteaza adresa prin care comunica Imprimeriei ca a fost declarata castigatoare. Adresa respectiva este inregistrata la CNIN trei zile mai tarziu. Pe 2 decembrie, CNIN transmite la ORDA formularul de comanda pentru holograme. Formularul se intoarce la Imprimerie semnat si stampilat, pe data de 7.12.2005.

Despre bunavointa si rea-credinta
Pe 5 decembrie, deci inaintea scurgerii termenului prevazut in caietul de sarcini, ORDA remite CNIN contractul de achizitie, in vederea semnarii, contractul fiind antedatat 29.11.2005. "Legea s-a schimbat de la data redactarii textului invocat de Imprimerie si eu nu sunt obligata sa fac instructaj legislativ cu dansii. Noul termen legal pentru incheierea contractului era de sapte zile si noi l-am respectat", pretinde dna Parvu. In replica, dl Docan sustine ca "termenul prevazut de lege este termenul minim, si nu un termen-limita pentru incheierea contractului. Asadar, termenul de 15 zile din caietul de sarcini nu contravine legii pe care o invoca cei de la ORDA".
Pe 8 decembrie, Imprimeria a cerut in scris si a obtinut, tot in scris, bunul de tipar, in baza caruia s-a lansat comanda de productie. Tot pe 8 decembrie insa, CNIN a expediat o adresa (inregistrata in aceeasi zi la ORDA), prin care se comunicau "precizari si obiectiuni" referitoare la contractul trimis spre semnare. Aceasta adresa si altele care au urmat au primit un raspuns abia 11 zile mai tarziu (daca e sa ne luam dupa data emiterii), respectiv... 19 zile (daca e sa ne luam dupa data comunicarii prin fax). Prin acest raspuns, Imprimeria a fost instiintata ca "ORDA anuleaza aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica a celor 5 milioane bucati marcaje holografice", motivat de nesemnarea contractului in termenii propusi si de faptul ca fondurile bugetare de care dispunea Oficiul pentru achizitionarea de marcaje in anul 2005 "pot fi utilizate, cu faza finala reprezentand plata bunurilor, pana la 31.12.2005". "Imprimeria Nationala SA, cu rea-credinta, a prezentat la licitatie o oferta pe care a stiut ca nu o poate onora, nici ca termen, nici cantitativ, dar a sperat probabil ca, odata castigata licitatia, se vor face aranjamente pentru livrare si plati din bugetul anului urmator", se arata intr-un Memoriu primit din partea ORDA, din care mai citam: "Dupa anuntarea castigatorului, celalalt competitor (firma Tipoholding) si-a exprimat opinia ca oferta castigatoare este nerealizabila, dat fiind raportul nerealist termen-calitate-pret asumat, dar ORDA a raspuns ca nu poate opera cu o prezumtie de rea-credinta in materie de oferte. Din pacate, prin obiectiile si refuzul de semnare a contractului, Imprimeria a confirmat reaua-credinta reclamata. Astfel, ORDA s-a trezit, brusc, in situatia de a anula aplicarea procedurii si de a restitui creditele bugetare aferente la bugetul statului, urmand sa organizeze o noua licitatie dupa primirea creditelor bugetare pentru anul 2006, licitatie in urma careia primele livrari previzibile se puteau face in mai 2006. (...) ORDA a fost obligata sa recurga la aplicarea procedurii de negociere cu o singura sursa cu detinatorul dreptului de autor asupra matritei marcajelor livrate anterior pe piata de UPFR, adica cu firma Eutron Invest". Pentru felul in care a procedat, ORDA a cerut si a primit acceptul ministrului culturii, Adrian Iorgulescu, si al presedintelui ANRMAP, Alexandru Cojocaru.

Consens pe neputinta
Acum, toata lumea recunoaste ca termenele din licitatie au fost nerealiste. Rodica Parvu admite ca s-a procedat in cunostinta de cauza, dar motiveaza cu faptul ca ar fi fost vorba de o constrangere: "Toata lumea ne-ar fi sarit in cap, daca nu organizam acea licitatie". Ramane totusi de neinteles de ce nu s-a solicitat o cantitate mai mica, intr-o prima faza (prin anuntul de licitatie, caiet de sarcini si contract), precizandu-se ca plata pentru transa livrata in 2006 urma sa se faca abia in luna mai.
Directorul Imprimeriei confirma, la randul sau, ca nu putea livra cantitatea de 5 milioane de marcaje in cursul anului 2005 si ca a participat la licitatie considerand ca ORDA nu putea avea pretentii nerealiste: "Noi le-am fi livrat, fara probleme, 500.000 de marcaje anul trecut. Era suficient. Iar anul asta am fi intensificat livrarile, pentru ca treaba merge repede odata ce ai matrita gata. Am calculat ca intreaga cantitate de 5 milioane de marcaje ar fi fost suficienta pentru patru luni".
In ce priveste posibilitatile de plata, CNIN a obtinut o explicatie fundamentata legal (Ordinul MFP 1912/2004 si Ordinul MFP 95/2005) din partea Ministerului Finantelor, care confirma ca ORDA putea achita si in 2006 produsele achizitionate in 2005: "In situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pana la finele anului, acestea se vor plati din creditele bugetare ale exercitiului bugetar urmator".

Cifrele pirateriei
Coroborarea achizitiilor de marcaje holografice efectuate de mai multi producatori "mijlocii" de fonograme cu cifrele de afaceri ale acestora conduce la concluzia clara ca acestia isi plaseaza mare parte din marfa la negru. "Daca e sa ne luam dupa unele cifre de afaceri din 2004, ar rezulta ca un CD sau o caseta audio s-a vandut cu 2.000 de lei vechi", spune Rodica Parvu, directorul ORDA, care precizeaza ca a fost sesizata Garda Financiara, iar controalele inspectorilor au confirmat acuzatiile de piraterie. "Sunt producatori care au cumparat holograme de zeci de mii de euro. O holograma costa 800 de lei, iar un CD audio peste 100.000 de lei. Rezulta, logic, ca cifra de afaceri a unor astfel de firme ar trebui sa fie de ordinul zecilor de milioane de euro. Dar de raportat se raporteaza cifre de ordinul zecilor de mii, eventual al sutelor de mii de lei vechi", adauga dna Parvu. ORDA a constatat ca, din 20 de firme verificate la Finante, 11 au depus bilantul contabil pentru anul 2004, raportand o cifra totala de afaceri de 9.178.702 RON si un profit global de 516.893 RON, in conditiile achizitionarii a 4.368.452 de holograme. Valoarea hologramelor fiind de 349.476 RON, rezulta ca cifra de afaceri a celor 11 ar fi trebuit sa fie de peste 40 de milioane RON.