Firmele de stat continuă să ofere salarii medii cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro lu­nar, în anumite ca­zuri, iar rectifica­rea bugetelor acestor companii a fost doar o măsură de „aco­pe­ri­re” a cabinetului Boc în faţa celorlalte ca­te­gorii sociale, care au pierdut un sfert din venituri prin adoptarea legii de reducere a cheltuielilor bu­getare. Mai mult decât atât, buge­tele rectificate ale firmelor din subordinea ministerelor arată foarte clar că Guvernul nu in­tenţionează nici să concedieze perso­nalul excedentar din aceste unităţi.

Doar medicii şi profesorii au fost victimele legii de re­ducere a chel­tu­ielilor bu­getare, promovată de Gu­vern prin angajarea răspunderii. Ce­le două categorii profesionale ca­re îngrijesc şi modelează societatea sunt singurele cărora li s-au redus veniturile cu 25%, deşi, în cele mai multe cazuri, salariile din sistemele de sănătate şi învă­ţământ erau mult mai mici decât ale angajaţilor din ad­ministraţia centrală sau din fir­me­le la care sta­tul este acţionar.

Pentru că trebuia să mimeze exigenţa şi să opereze reduceri de personal şi venituri şi pentru celelalte ca­tegorii de bugetari, Guver­nul a a­nunţat că va reevalua buge­te­le companiilor de stat, ca prim pas spre re­du­cerea salariilor. În luna iunie, premierul Boc a declarat că bugetele com­pa­niilor de stat vor fi analizate în Guvern. „Acolo unde nu s-au fă­cut restructurări şi acolo unde lu­crurile mai pot fi făcute se vor face“, a spus bătăios şeful Exe­cu­ti­vului. De la început trebuie spus că legea prin care s-a operat reducerea cheltuie­li­lor bugetare prevede doar diminua­rea cu 25% a salariilor angajaţilor din instituţiile publice şi nu are efecte în cazul companiilor de stat. Însă re­e­va­luarea bugetelor unor companii de stat, dădea de înţeles Gu­ver­nul, presupunea reducerea plafonului de cheltuieli cu salariile decis iniţial pentru 2010, astfel încât şefii uni­tă­ţi­lor să fie obligaţi să aleagă între tă­ieri de salarii şi concedieri, Execu­ti­vul neavând altă formă legală pentru a diminua salarii în aceste firme.

Mai mult, Emil Boc i-a obligat, pe 25 iunie, pe directorii companiilor na­ţionale şi pe cei ai regiilor auto­no­me să transmită Guvernului bu­ge­te­le de venituri şi cheltuieli rectificate ale unităţilor pe care le conduc, în care cheltuielile din semestrul II să fie reduse. Obligaţia de a înainta Gu­vernului propuneri de bugete recti­fi­cate în termen de maximum două săptămâni a fost introdusă de Exe­cutiv printr-o ordonanţă de urgenţă privind reducerea cheltuielilor pu­bli­ce. Singurele care ar fi scăpat de ghilotină ar fi fost doar cheltuielile aferente producţiei, au dat de înţeles reprezentanţii Executivului. Ante­rior, ministrul muncii, Mihai Şeitan, de­clarase că într-o şedinţă de guvern s-a stabilit ca reprezentanţii Ministe­re­lor Muncii, Finanţelor şi Justiţiei să găsească o formulă de act normativ care să permită reducerea salarii­lor şi în companiile şi regiile cu capi­tal de stat.

Salarii de multinaţională, program de stat
Şefii companiilor de stat au tri­mis la ministere bugetele „rectifica­te”, iar membrii cabinetului Boc ca­re aveau în subordine companii le-au aprobat şi trimis, rând pe rând, la Monitorul Oficial. Iar surprizele au început să apară: bugetarii de lux n-au fost atinşi nici cu o floare de iu­re­şul devastator pornit de Emil Boc îm­potriva celor care îşi iau salariul „de la stat”. Bugetele companiilor de stat au fost revizuite prin reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, dar nu şi a fondului de salarii, astfel că salariul me­diu a rămas nemodificat şi după tă­ie­rea salariilor bugeta­ri­lor, ajun­gând la peste 13.000 de lei la Ro­matsa, neschimbate fiind şi contrac­tele directorilor. Hotărârile a­probate de Guvern nu au diminuat nici nu­mărul de personal prognozat pentru sfârşitul anului din aceste companii, iar nivelul câştigului me­diu lunar pe salariat a rămas identic cu cel aprobat la începutul anului.

O analiză a cheltuielilor cu sala­rii­le înscrise în bugetele rectificate ale companiilor de stat arată foarte clar că niciuna dintre ele nu a tăiat un singur leu la rectificare. Cheltu­ie­lile totale au fost reduse din luna iu­lie cu procente între 1 şi 10%, dar bisturiul managerilor a ocolit inten­ţio­nat fondul de salarii, contractele lor de mandat şi schema de personal. Pentru a rămâne „populari” în ins­tituţiile pe care le „patronează”, mi­niştrii au aprobat bugetele de lux ale firmelor din subordine.

Aşa se face că cei 1.655 de angajaţi ai firmei Romatsa SA, din sub­or­dinea ministrului Radu Bercea­nu, continuă să domine topul venituri­lor obţinute de slujbaşii statului: sa­la­riul mediu lunar în această com­pa­nie este de 13.739,97 de lei, adică to­talul veniturilor ob­ţinute într-un an de un profesor. Chel­tuielile de protocol ale Ro­mat­sa au fost tăiate cu 11%, nu cu o cin­cime, cât solicitase Gu­vernul, ajun­gând la 232,17 mii de lei în 2010. Mi­nisterul Tran­sporturilor as­cunde în­să şi alte „per­le” care au scăpat „pes­carilor” din Guvern. Au­to­ri­ta­tea Aeronautică Ci­vilă oferă în continuare angaja­ţi­lor săi venituri lu­nare medii de 7.318,29 lei, chel­tuie­lile cu salariile nefiind în niciun fel afectate la rectificarea operată de manager la jumătatea anului. În to­pul salariilor rectificate, dar nemo­di­ficate în 2010, urmează TAROM, cu o medie a veniturilor lunare de 5.070,37 lei, Aeroporturi Bucureşti (4.234,42 lei), Societatea de Ad­mi­nis­trare a Activelor Ferovia­re (3.821 lei), Registrul Auto Român (3.728,11 lei). Niciuna dintre aceste companii nu a diminuat fondul de salarii şi nici va­loa­rea contractelor de mandat ale di­rec­torilor. Mai mult, la niciuna dintre companiile care şi-au publicat în Monitorul Oficial bu­getele rectifica­te nu este prevăzută reducerea personalului până la sfâr­şitul anului.
Şi ministerul condus de Adriean Videanu a protejat veniturile angajaţilor din firmele aflate în subordi­ne de năpasta abătută asupa celorlal­te categorii de bugetari. La Nu­clear­electrica salariul mediu lunar va fi pe mai departe de 7.420 de lei, alte companii oferind angajaţilor sume care gravitează în jurul valorii de 1.000 de euro. La Hidroelectrica an­gajaţii vor câştiga o medie lunară de 5.020 de lei, la Transelectrica vor avea 4.070 de lei, la Romgaz - 4.044 de lei, la Complexul Energetic Tur­ceni - 3.960 de lei, iar la Rovinari - 3.770 de lei. În mod accidental, bugetul rectificat al societăţii Electrica pre­vede o diminuare de 20 de bani, salariul mediu câştigat în companie fiind, de la jumătatea anului, de 4.808,8 lei.
Nici celelalte ministere nu s-au atins de drepturile salariaţilor, sin­gu­ra companie afectată de reducerea personalului de la 18.500 la 18.000 fiind Regia Pădurilor Romsilva.
Motivul pentru care bugetarii de lux din companiile statului au scă­pat de tăierea veniturilor este explicat sec de Ministerul Finanţelor: „Drep­turile salariale ale salariaţilor operatorilor economici se face în concordanţă cu contractele colective de muncă, aflate în derulare la data aprobării bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2010, contracte ga­rantate de Constituţia României po­tri­vit art. 41”. Dascălii şi medicii au avut, aşadar, un mare ghinion.

Mandate cu geometrie variabilă
O atenţie specială ar trebui dată valorii contractelor de mandat atri­bui­te managerilor din companiile de stat. Un „punct de vedere” primit la redacţie de la Ministerul Finan­ţe­lor precizează că „Potrivit OUG nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificările şi completările ulterioare, directorii gene­ra­li ai operatorilor economici cu ca­pi­tal integral sau majoritar de stat în­casează un salariu egal cu indemnizaţia unui secretar de stat de 6.691 de lei”. Calculul făcut de specialiştii din Finanţe arată foarte clar că suma înscrisă în aceste contracte se obţine din înmulţirea valorii de mai sus cu 12, numărul lunilor dintr-un an. Aşa se face că orice manager ar trebui să aibă un contract de mandat legal ca­re să se plafoneze la 80,29 mii de lei anual. În bugetul Loteriei Naţionale - firmă aflată în subordinea Finan­ţe­lor - la capitolul „contract de mandat” e înscrisă însă suma de 160,583 lei. Ministerul recunoaşte că „la stabilirea acesteia s-a avut în vedere faptul că pe lângă directorul general a fost inclus şi directorul general ad­junct, ambii având un salariu brut, stabilit în conformitate cu prevede­rile OUG nr. 79/2008, cu modificări­le şi completările ulterioare, de 160,53 lei”. Ministerul a oferit, altfel spus, două contracte de mandat le­gale, considerând probabil că un singur director nu ar fi făcut faţă acti­vităţii istovitoare din fruntea Lote­riei. O şmecherie legală, care dublea­ză suma plătită.
Dacă la Ministerul Transportu­ri­lor suma primită de manageri este de 80,3 mii lei, corectă după formula dezvăluită de Finanţe, Ministerul Economiei pare ceva mai permisiv cu directorii companiilor de stat, cărora le acordă 87 de mii de lei prin contractul de mandat. Ministerul Sănătăţii a aprobat un contract de mandat de 103,34 mii lei pentru managerul Unifarm, la rectificare, iar Ministerul de Interne a permis directorului Comicex să încaseze 107,06 lei prin contractul de mandat. În fine, şi Ministerul Apărării pare să aibă reguli proprii, contractul de mandat acordat directorului Roma­via fiind de 81 mii de lei.